Un român din patru nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă, iar aproximativ 40% din populația României nu este racordată la sistemul de canalizare, relevă cel mai recent raport de audit al performanței în sectorul apei, întocmit de Curtea de Conturi, ce conține date de la nivelul anului 2022.

Conform documentului, menționat în cadrul unui workshop de specialitate, organizat miercuri în marja Forumului Regional al Apei 'Dunăre-Europa de Est', în mediul rural 59% dintre locuitori nu aveau acces la sistemul public de apă, în timp ce 84% nu erau racordați la rețele publice de canalizare.

Unul dintre concluziile raportului de audit arată că, deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările UE, unde rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă depășește 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare.

În ceea ce privește accesul populației la condițiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populația României nu avea acces la baie/duș și nici toaletă în locuință.

'Acest indicator este și mai pronunțat la categoria de populație vulnerabilă care trăiește la limita subzistenței și care este denumită, generic, 'în risc de sărăcie': mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflați în această situație nu beneficiau nici de baie/duș și nici de toaletă în locuință la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens. Dimensiunea ponderilor de mai sus relevă, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmărit, un aspect semnificativ de deprivare materială în rândul gospodăriilor acestei categorii de populație vulnerabilă din România', se menționează în document.

Conform instituției de audit, în sectorul de apă din România se remarcă lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, iar responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere/autorități publice și nu există un lider coordonator al domeniului. De asemenea, politicile publice nu au ținte și indicatori bine definiți și sunt monitorizate superficial fără a fi evaluate, astfel că rezultatele implementării acestora pot fi puse la îndoială.

Referitor la politica investițională guvernamentală, aceasta 'a fost deseori neunitară și inconsecventă'.

'Managementul programelor cu finanțare națională a fost unul deficitar în condițiile în care fundamentarea acestora nu a avut la bază criterii suficient de solide de selecție și prioritizare a proiectelor de investiții. Se remarcă suprapuneri și paralelisme între programe de investiții, numeroase deficiențe în implementare și, în final, se obțin rezultate sub așteptări. Acordarea finanțărilor în cadrul diferitelor programe se face pe baza unor criterii neunitare și care nu reflectă o viziune de consolidare strategică a sectorului, de realizare a țintelor de conformare și de operare în condiții de siguranță, calitate și eficiență a serviciilor, notează raportul.

În plus, s-a remarcat gradul relativ redus de utilizare a fondurilor alocate pentru investiții în apă și canalizare (78% în cazul programelor finanțate din fonduri europene, respectiv 74% în privința celor din bugetul național, conform datelor la 31 decembrie 2022).

Totodată, există un ritm lent de execuție și de finalizare a obiectivelor de investiții, iar mecanismele de monitorizare și evaluare a rezultatelor programelor de investiții cu finanțare națională sunt slabe, ceea ce a dus la întârzieri mari în execuție, soluții tehnice necorespunzătoare, probleme de calitate a lucrărilor, investiții realizate dar nefuncționale sau exploatate sub capacitate.

'Calitatea apei este sub nivelul nevoilor și așteptărilor cetățenilor. Mulți operatori, în special cei din mediul rural sau din orașe mici, funcționează fără licență sau autorizație sanitară, deci fără o garanție a calității. Există o capacitate insuficientă a instituțiilor de reglementare și control de a garanta respectarea standardelor de calitate în domeniu', se arată în concluziile auditului.

Pe fondul acestor constatări, Curtea de Conturi a întocmit o listă de recomandări, printre care: Guvernul să se implice mai activ la nivel strategic și în coordonarea activităților ministerelor implicate în sectorul apei; managementul programelor de investiții cu finanțare națională trebuie semnificativ îmbunătățit și se impune o ierarhizare mai clară a nevoilor și o prioritizare mai responsabilă și transparentă a domeniilor și obiectivelor finanțate; pentru programele finanțate din fonduri naționale (PNDL, PNCIPS, Anghel Saligny etc.), este urgent și imperios a fi introduse mecanisme de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor, care să asigure creșterea eficienței și eficacității utilizării fondurilor publice și garanția impactului asupra vieții cetățeanului.

De asemenea, în cazul operatorilor care nu îndeplinesc cerințele de siguranță a sănătății publice, de protecție a mediului și de sustenabilitate economică (în special, micii operatori din mediul rural) se impun măsuri legislativ-administrative de accelerare a procesului de absorbție de către marii operatori, operatori regionali ce au capacitatea financiară și logistică de a respecta normele și standardele de calitate.

Mai mult, se recomandă implementarea unui cadru de măsuri și sancțiuni mai ferme acolo unde nu sunt respectate reglementările privind calitatea apei și sunt puse în pericol sănătatea publică și mediul.

Pe de altă parte, în raport sunt menționate și aspectele pozitive, precum înființarea, în 2022, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, a Grupului de lucru interministerial care a realizat unele progrese, prin contribuția adusă la elaborarea Planului accelerat de conformare cu directivele europene în domeniul apei și apei uzate, dar care încă nu și-a atins pe deplin obiectivul principal de elaborare și implementare a unei strategii coerente și a unui plan complex de măsuri și acțiuni în vederea atingerii exigențelor din directivele europene privind apa.

'Un exemplu de bună practică l-ar putea constitui Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliți indicatori de rezultat pentru sectorul de apă și valori țintă pentru aceștia, precum și calendare de implementare precise. Însă, pentru îndeplinirea țintelor în termenele stabilite, trebuie susținută întărirea capacității administrative și responsabilizarea factorilor implicați', se precizează în raportul de audit.

Curtea de Conturi a României a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetățenilor la serviciul public de apă și canalizare, din perspectiva accesibilității, echității și calității serviciilor, respectiv a coordonării finanțării și eficienței investițiilor în acest domeniu. Concluziile rezultate și recomandările formulate de auditori pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea activității din sectorul de apă și apă uzată din România au fost cuprinse într-un raport de audit transmis autorităților responsabile.

Misiunea de audit al performanței s-a desfășurat în semestrul al doilea din 2022 și în anul 2023, fiind analizate datele disponibile la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și, ulterior, atât de la instituții ale administrației publice centrale, cât și de la instituții și operatori de apă de la nivel teritorial.

Auditul a fost derulat în cadrul colaborării bilaterale dintre Curtea de Conturi a României și Instituția Supremă de Audit a Țărilor de Jos (Netherlands Court of Audit - NCA), incluzând schimburi de experiență în practica auditului performanței, cu accent pe etapele de planificare, execuție și raportare, controlul și asigurarea calității, precum și comunicarea cu părțile interesate. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)