România nu a adoptat măsuri cu privire la creșterea veniturilor astfel încât trebuie să ajusteze graficul referitor la creșterea cheltuielilor în acest an și în anul următor, iar dacă nu adoptă măsuri efective de reducere a deficitului bugetar până în 15 octombrie țara riscă o suspendare a fondurilor europene, potrivit secretarului de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș.

Acesta a participat, vineri, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN). În urma acestei reuniuni, Consiliul a emis un comunicat potrivit căruia România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările forului european privind corectarea deficitului bugetar, iar această constatare deschide calea pentru noi posibile măsuri dacă țara nu adoptă acțiuni rapide pentru a reduce dezechilibrele.

'În cazul în care, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, nu a adoptat măsuri efective, se poate, pe cadrul european, să se adopte alte măsuri, să spunem, care să determine suspendarea fondurilor europene sau altfel, precum prevăd regulamentele. Dar asta într-o etapă ulterioară', a precizat Andrieș, pentru Digi24.

Secretarul de stat de la Finanțe a explicat că, deoarece România nu a adoptat măsurile cu privire la creșterea veniturilor, trebuie să ajusteze creșterea cheltuielilor în acest an, la 2,8% și în anul următor la 2,6%.

'Din cele comunicate de reprezentanții Comisiei Europene, având în vedere evoluția de la începutul acestui an și faptul că România nu a adoptat măsurile cu privire la creșterea veniturilor se va ajusta acest grafic, această traiectorie a ratelor de creștere maximală a cheltuielilor nete, în sensul că, aferent anului 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%, urmând ca în perioada următoare să fie relativ similar cu valorile înscrise în planul structural. Creșterea maximală a cheltuielilor nete înseamnă cu cât poate să crească cheltuiala în 2025 comparativ cu cheltuielile în 2024, ținând cont de trei elemente. Pe de o parte, cheltuială primară netă reprezintă cheltuielile totale minus cheltuielile cu dobânzile plătite, minus cheltuielile aferente implementării fondurilor europene sau contribuției implementării fondurilor europene. De asemenea, se ține cont de măsurile discreționare de creștere a venitului, astfel încât, per total, ținând cont cu cât crești veniturile, poți să crești și cheltuielile astfel încât să se încadreze în această limită', a explicat oficialul citat.

Potrivit acestuia, traiectoria de ajustare a cheltuielilor nete determină ca, la finalul anului 2030, respectiv în 2031, România să înregistrez un deficit fiscal sub nivelul de 3% din PIB. El a subliniat, totodată, că, cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai mică, cu atât amplitudinea ar trebui să fie mai mare.

'Cu cât perioada de implementare este mai mică, cu atât amplitudinea ar trebui să fie mai mare, astfel încât efectul nominal să fie similar. De aceea, cu cât setul de măsuri cu privire la reducerea cheltuielilor - creșterea veniturilor va fi mai repede adoptat, cu atât amplitudinea necesară va fi mai redusă. De exemplu, dacă dorim să avem un efect de 1% din PIB, dacă este aplicat la începutul anului este necesar 1%, dacă este aplicat la finalul primului semestru este nevoie de 2%, dacă este aplicat la finalul trimestrului trei este nevoie de 4%', a precizat Andrieș

Cu privire la evaluările așteptate începând din august din partea agențiilor de rating, secretarul de stat de la Finanțe crede că este greu de specificat dacă România va fi sau nu retrogradată în categoria țărilor nerecomandate pentru investiții și subliniază că este absolut necesară adoptarea măsurilor în vederea consolidării fiscale pentru a crește încrederea piețelor și a agențiilor de rating.

Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020 și subliniază, în comunicatul publicat vineri, că țara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depășesc valoarea de referință de 3% stabilită în tratate.

'Răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Aceasta duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există 'factori relevanți' atenuanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv care ar putea schimba această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscale cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant', se precizează în document.

Consiliul Afaceri Economice și Financiare a aprobat, în 21 ianuarie 2025, Planul Bugetar-Structural al României și traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum reformele și investițiile propuse.

Potrivit ministrului Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice - peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice.

România a primit recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB. După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB. AGERPRES/(AS-redactor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)