INS: Populația școlară a fost 3,485 milioane elevi și studenți în anul școlar/universitar 2024-2025
Populația școlară din sistemul național de educație a fost 3,485 milioane elevi și studenți, în anul școlar/universitar 2024-2025, în creștere cu 19.100 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, arată datele Institutului Național de Statistică.
Comparativ cu anul precedent, populația școlară a înregistrat cele mai semnificative creșteri în învățământul profesional (+3,9%) și învățământul superior (+4,4%).
Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2023-2024 a fost de 502.400 elevi și studenți, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
Conform datelor INS, în anul școlar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învățământul liceal (17,3%) și în educația timpurie (15,8%). Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,3%).
Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, circa jumătate (50,1%) au fost elevi și studenți de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional și respectiv învățământul superior sunt nivelurile
educaționale care au înregistrat cele mai importante creșteri ale populației școlare (+3.600 elevi, respectiv +24.000 studenți/cursanți).
Datele INS mai arată că învățământul primar și gimnazial, precum și cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2024-2025 față de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100).
Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,3%) în unitățile școlare publice.
Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (41,3%).
Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În ceea ce privește învățământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscrișir 568.600 studenți, din care 55,4% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (23,9% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,9% din totalul studenților).
Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2024-2025 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (19,3%).
În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.500 persoane), respectiv București-Ilfov (543.500 persoane).
Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).
În învățământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost în București-Ilfov (33,3%).
De asemenea, în anul școlar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 251.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educațional preuniversitar (83,0%), cât și defalcat pe nivelurile educaționale, astfel: antepreșcolar și preșcolar (99,7%), primar și gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), respectiv profesional (67,1%).
Potrivit INS, în anul școlar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.400 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată). Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.500, reprezentând 52,9%. Din totalul absolvenților, 83,8% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit învățământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%). Ponderea băieților (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6% pentru fiecare în parte).
În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul școlar anterior.
Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență - program de zi (87,3%).
'Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,2% din totalul absolvenților), 38,2% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională', se precizează în comunicatul INS.
În privința examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.600 absolvenți, din care 123.300 proveniți din promoția anului 2024 (90,3%). Au fost declarate reușite 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoția anului 2024.
În învățământul profesional au absolvit 20.300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public, iar în învățământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public.
În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 127.100 studenți. Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă.
Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (25,6%), inginerie, prelucrare și construcții (17,1%), respectiv sănătate și asistență socială (12,3%).
În ceea ce privește rata abandonului în anul școlar 2023/2024, aceasta a înregistrat următoarele valori: 0,9% în învățământul liceal și profesional, 1% în învățământul primar, respectiv 1,0% în învățământul gimnazial.
În anul 2022, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,2%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,8%). AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Oil Terminal: Nu au fost efectuate percheziții la sediul companiei; Gabriel Daraban a încetat activitatea
Oil Terminal precizează că nu au fost desfășurate percheziții la sediul societății în data de 12 noiembrie și că aceasta nu are nicio calitate procesuală în cauza penală instrumentată de DIICOT privind o grupare suspectată de evaziune fiscală în circuitul de comercializare a motorinei. 'Societatea Oil Terminal informează
MMAP: Recomandări pentru populație și autorități, în contextul avertizărilor de ploi și inundații
Ministrul Mediului, Natalia Intotero, a convocat, joi, Comitetul ministerial pentru situații de urgență, în urma avertizărilor meteorologice și hidrologice de Cod galben și portocaliu emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Potrivit unui comunicat al MMA
Vevera (ICI București): Infrastructura Romanian AI Factory ar putea deveni complet operațională anul viitor
Infrastructura Romanian AI Factory, dezvoltată în cadrul unui proiect european la care participă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni complet operațională în 2027, a declarat joi directorul general al institutului, Adrian Victor Vevera, la Forumul 'Finanțe Digitale în Europa Centrală ș
BNR anticipează o creștere ușoară a inflației la finalul anului și revenirea în intervalul țintei în 2028
Banca Națională a României (BNR) anticipează o ușoară creștere a ratei anuale a inflației în ultimele luni din 2026, urmată de o scădere graduală, astfel încât aceasta să reintre în intervalul țintei în primul trimestru din 2028, conform Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026, aprobat joi de Consiliul de administrație a
Popa (MTI): Securitate energetică și navigabilitate mai eficientă pe Dunăre sunt obiectivele grupului de lucru înființat astăzi
Un grup de lucru se va ocupa de implementarea proiectului Bala 2, care are o importanță deosebită în primul rând pentru asigurarea debitelor de apă necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă, a anunțat, joi, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina sa de Facebook. 'Securitate energetică și
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 6,50% pe an
Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală, într-un comunicat transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de c
Gomes (OCDE): Inteligența artificială ar putea crește productivitatea sectorului financiar cu aproximativ 12% în următorul deceniu
Adoptarea pe scară mai largă a inteligenței artificiale ar putea crește productivitatea sectorului financiar din economiile G7 cu aproximativ 12% în următorul deceniu, însă beneficiile vor depinde de modul în care vor fi gestionate riscurile asociate acestei tehnologii, a declarat joi Antonio Gomes, director adjunct în cadrul Direcției pentru
Proiectul noii centrale de cogenerare de la CTE Grozăvești avansează și intră în etapa a doua a dialogului competitiv
Electrocentrale București (ELCEN) a finalizat prima etapă a procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de implementare a noii centrale de cogenerare de înaltă eficiență de la CTE Grozăvești, iar în urma evaluării documentațiilor depuse, candidații selectați vor participa la etapa a doua a procedurii, informează joi compania.
CFR Călători: Perioada standard de cumpărare a biletelor cu anticipație va fi diminuată temporar
Perioada standard de cumpărare a biletelor cu anticipație la CFR Călători va fi diminuată temporar, pentru punerea în aplicare a noului Plan de Mers al Trenurilor 2026/2027, care va intra în vigoare la data de 13 decembrie 2026, informează, joi, compania. Astfel, emiterea legitimațiilor călătorie pentru trenurile cu plecare î
Bogdan Deaconu va prelua, de la 1 decembrie, conducerea tehnică a CNE Cernavodă
Bogdan Deaconu, inginer format în centrală și evaluator al performanței flotei nucleare internaționale în cadrul INPO, va prelua, de la 1 decembrie 2026, conducerea tehnică a CNE Cernavodă, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței tehnice a centralei, informează Nuclearelectrica printr-un comunicat. 'Numirea răs
Piața românească FMCG evoluează într-un ritm temperat; consumatorii s-au acomodat cu starea permanentă de incertitudine economică
Piața bunurilor de larg consum (FMCG) din România și-a continuat traiectoria pozitivă în 2026, beneficiind de temperarea inflației, de ușoara revenire a puterii de cumpărare și de revenirea pe plus a volumelor, iar vânzările totale FMCG au atins 91,8 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 4,8% comparativ cu aceeași perioadă
Hanga (BVB): Numărul conturilor de investiții la bursă a crescut de la 53.000 în 2020 la aproape 350.000 în 2026
Numărul conturilor de investiții la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de la 53.000 la începutul anului 2020, la aproape 350.000 la sfârșitul trimestrului al treilea din 2026, în condițiile în care ritmul anual de creștere este de aproximativ 20-25%, a declarat joi președintele BVB, Radu Hanga, la Forumul 'Finanțe Digitale în
Datoriile firmelor către stat urcă la 79,4 miliarde lei în trimestrul III; aproape 49.000 de companii au restanțe (analiză)
Valoarea totală a restanțelor înregistrate de firmele din România la bugetul de stat și bugetele sociale a ajuns la 79,4 miliarde lei în trimestrul al treilea din 2026, în creștere cu 1,8 miliarde lei (+2,3%) față de cele 77,6 miliarde lei raportate în trimestrul II, fiind cel mai ridicat nivel de la finalul anului 2024, indică datele platformei
ANAF Antifraudă a identificat un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei într-un caz complex de fraudă fiscală
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au identificat un prejudiciu total de peste 100 de milioane de lei, în urma finalizării verificărilor într-un caz complex de fraudă fiscală în care au fost vizate opt societăți controlate în fapt de același grup de persoane, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (
Dragu (BNM): Republica Moldova va avea din martie 2027 o nouă lege privind criptoactivele, bazată pe reglementările europene
Republica Moldova va aplica, începând din martie 2027, o nouă lege privind criptoactivele, elaborată pe baza reglementărilor europene, care prevede obligativitatea autorizării furnizorilor de servicii din domeniu și posibilitatea retragerii licențelor în cazul încălcării grave a normelor de combatere a spălării banilor, a declarat joi guvernatorul Băn