Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.

După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politice fiscale, următorul Guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a-și asuma un proces de consolidare fiscală multianual, amplu, pe fondul perspectivelor modeste de creștere și a fragmentării politice interne, apreciază Fitch.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, independent, un centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acum sunt în derulare negocieri între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou Guvern. Precedenta coaliție pro-EU s-a prăbușit la începutul lunii mai, după doar patru luni la putere, după victoria lui Simion în primul tur.

Victoria lui Nicușor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăți eficacitatea politicilor, ținând cont de fragmentarea legislativului și sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidențiale.

Evoluțiile din acest an sunt în linii mari în concordanță cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la 'BBB minus'/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul doi din 2025.

Noul președinte și potențialele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informațiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție, iar Nicușor Dan a afirmat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.

Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creșterea de la estimarea inițială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.

În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.

Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum - în special lipsa creșterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 - sugerează riscuri pentru această prognoză, scoțând în evidență compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deși Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele sub așteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul și ritmul cu care următorul Guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și în 2026.

Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerințelor de condiționalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunțat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenției privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecțiilor privind PIB-ul și alte previziuni macroeconomice. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)