Șase organizații din societatea civilă au transmis, joi, Administrației Prezidențiale un 'apel pentru transformarea digitală a României' și și-au arătat disponibilitatea de a contribui activ, cu toată expertiza echipelor, la transpunerea obiectivelor strategice în realitate și la reconstruirea încrederii românilor în stat.

Semnatarii documentului sunt: Edge Institute, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), Confederația Patronală Concordia, Leaders in Tech (LiT) și Romanian Business Leaders (RBL).

'România are nevoie de o direcție strategică clară în procesul de digitalizare a statului și a întregii societăți românești. Din partea a șase organizații ale mediului de afaceri și societății civile, vă adresăm acest apel la acțiune, viziune și cooperare pentru ca transformarea digitală să devină o prioritate reală, asumată și susținută la cel mai înalt nivel al statului. Transformarea digitală a României nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate. Cetățenii pierd timp, companiile pierd oportunități, iar statul pierde încredere. Într-o lume în care tehnologia modelează totul - de la piețele globale până la obiceiurile zilnice ale cetățenilor - România are șansa unică de a construi o democrație puternică, ancorată în realitatea digitală a secolului XXI. Cu cei peste 25 de milioane de români din țară și din diaspora - o populație mai mare decât cea a Bulgariei, Ungariei, Greciei, Cehiei, Slovaciei sau a fiecărei țări din Balcani - România are potențialul de a deveni un pol regional de inovație și excelență, într-o lume digitală. Dacă datele sunt decisive în tehnologiile prezentului și viitorului, atunci România deține o resursă strategică pe care o poate transforma în valoare economică reală și în servicii publice de calitate', se menționează în scrisoarea organizațiilor profesionale.

Potrivit sursei citate, transformarea digitală reprezintă șansa noastră de a reseta relația dintre stat și cetățean, iar mandatul prezidențial 2025-2030 poate deveni platforma acestui nou contract social digital, în care administrația publică este eficientă, transparentă și umană.

'Nu mai putem construi pe promisiuni generale, ci pe pași concreți, urmăriți și respectați, eliminând abordarea fragmentară existentă (...) Președintele poate susține reformele. Dar poate face mai mult. Poate coagula consensul politic, instituțional și societal în jurul acestei reforme sistemice. Pentru a transforma această viziune în realitate, vă aducem în atenție propunerile noastre cheie pentru consultare și co-creare', se subliniază în document.

Reprezentanții celor șase organizații-semnatare susțin crearea unui post de consilier prezidențial pentru Transformare Digitală, precum și a unui Consiliul Prezidențial pentru Transformare Digitală, 'care să funcționeze ca spațiu de articulare între stat și actorii din mediul privat și societatea civilă'.

De asemenea, ar fi nevoie de înființarea Rețelei Diplomatice pentru Transformare Digitală, formată din personal diplomatic și consular aflat la post în capitalele-cheie europene și globale, pentru a integra prioritățile digitale în acțiunea diplomatică, și a facilita preluarea de bune practici de la țările gazdă, prioritizând identificarea de tehnologii emergente aplicabile serviciilor publice românești.

Alte solicitări ale societății civile fac referire la: o reformă a guvernanței transformării digitale din cadrul Executivului, cu obiectivul delimitării clare a atribuțiilor și responsabilităților, oferirii legitimității necesare acestora pentru coordonarea interministerială în domeniu, dar și inițierea unui Pact Național pentru Digitalizarea României, semnat de partidele politice, administrația publică centrală și locală și societatea civilă, pentru asigurarea continuității și a unui cadru coerent de implementare.

La acestea se adaugă digitalizarea ANAF și combaterea marii evaziuni fiscale. digitalizarea sistemului de sănătate, corelarea educației cu piața muncii, reducerea duratei proceselor și eficientizarea serviciilor consulare.

'Considerăm esențial ca implementarea acestor angajamente pentru transformarea digitală să fie însoțită de un mecanism public de monitorizare, cu indicatori clari de progres, rapoarte periodice și consultări transparente. Este un test de viziune și de guvernanță pentru România anului 2030, iar noi, organizațiile semnatare, ne exprimăm angajamentul ferm de a contribui activ, cu toată expertiza noastră, la transpunerea acestor direcții în realitate și la reconstruirea încrederea românilor în stat - câte un e-serviciu pe rând. Știm că digitalizarea nu se face cu lozinci, ci cu pași clari, urmați cu perseverență. Suntem pregătiți să sprijinim echipele instituționale cu soluții, analize, propuneri de proiecte și resurse concrete', au transmis organizațiile ce reprezintă societatea civilă. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)