Datoriile la bugetul de stat ale unui număr de 47.513 de firme care figurează la 2.440 de adrese din România se ridică la aproape 30 de miliarde de lei, reiese din datele unui audit de conformitate realizat de Curtea de Conturi a României la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Potrivit unui comunicat al instituției de audit, transmis miercuri AGERPRES, riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme trebuie evaluat de organele fiscale.

În cadrul auditului de conformitate efectuat la ANAF, Curtea de Conturi a exprimat concluzie cu rezerve cu privire la modul în care au fost respectate prevederile legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF în anul 2023.

Constatările auditorilor au evidențiat deficiențe privind: evidența contabilă a veniturilor statului și evidența analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul prețurilor de transfer; activitatea de soluționare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanțelor bugetare din TVA și impozit pe profit.

''Pe baza datelor primite de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, Centrul Național pentru Informații Financiare și Oficiul Național Registrul Comerțului, echipa de audit a Curții a efectuat o analiză, ajungând la concluzia că este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeași adresă și care înregistrează datorii importante la bugetul de stat. În cadrul analizei, auditorii au semnalat: în România sunt 2.440 de adrese ce însumează peste un milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei); au fost identificate 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 firme în aceeași locație'', se arată în comunicat.

Curtea de Conturi a punctat, totodată, că, în vederea combaterii acestui fenomen, sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeași adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistență juridică, ce devin în fapt permanente.

Instituția precizează că a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București. Astfel, la o adresă din Bulevardul Bucureștii Noi, sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum și 2.398 de societăți comerciale. Tot în sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat 1.895 de societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu este în sectorul 2, unde, într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu, funcționau 2.736 de firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31 decembrie 2023).

''Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. (...) analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a 'îngropa' acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale. Cele mai multe dintre aceste societăți comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcționarea 'la grămadă' de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică, precum și de faptul că dețin cod valabil de TVA, toate aceste societăți comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel național, cu o influență semnificativă în economia TVA'', notează Curtea de Conturi.

Referitor la activitatea Serviciului Executare Silită Cazuri Speciale regional București, auditorii au constatat că nu există o procedură operațională cu privire la înregistrarea debitelor provenite din sentințe penale în evidența analitică pe plătitori persoane fizice și în evidența contabilă a creanțelor bugetare provenite din sentințe penale. De asemenea, aplicația informatică nu este complet operațională, astfel încât să permită centralizarea debitelor din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat la bugetul de stat.

Din analiza activității de estimare a GAP-ului de TVA, la nivelul ANAF a rezultat necesitatea dezvoltării de către ANAF/Ministerul Finanțelor a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale pentru asigurarea capacității administrației fiscale de reducere a a acestui gol prin identificarea cu acuratețe a activităților vulnerabile, luarea măsurilor administrative în scopul creșterii gradului de conformare fiscală a contribuabililor, precum și identificarea măsurilor de politică fiscală ce pot fi ajustate.

''Dezvoltarea de către ANAF/MF a activității de estimare a decalajelor fiscale și de realizare a prognozelor privind veniturile fiscale va permite asigurarea capacității instituționale a ministerului de a susține o colaborare eficientă cu structurile din cadrul Comisiei Europene (CE) care sunt implicate în evaluarea decalajului de conformitate cu TVA al statelor membre. Metodologiile utilizate de CE, respectiv de Fondul Monetar Internațional relevă, totodată, importanța componentei de politică fiscală ce afectează semnificativ GAP-ul TVA în România, date fiind facilitățile existente în legislația TVA, ce determină decalaje TVA rezultate din utilizarea unor scutiri de taxă sau a unor cote reduse de TVA, aplicarea scutirilor de taxă etc.'', se menționează în document.

Conform Curții de Conturi, raportul privind decalajele de conformitate cu TVA, publicat de Comisia Europeană în decembrie 2024, relevă faptul că România a înregistrat un trend descrescător al indicatorului pentru anul 2022, acesta coborând la 30,6%, față de 34,8% cât a înregistrat în anul 2021.

În urma auditurilor efectuate la structurile teritoriale ale ANAF (41 de administrații județene ale finanțelor publice, administrațiile sectoarelor 1-6 și Administrația Contribuabili Mijlocii din cadrul DGRFP București, Direcția Generală a Marilor Contribuabili) au rezultat neconformități, fiind identificate venituri suplimentare în valoare de 572,458 milioane de lei și erori de înregistrare în evidențele contabile și fiscale în valoare de 2,763 miliarde de lei.

''Prin Scrisoarea către management au fost formulate recomandări atât pentru remedierea neconformităților consemnate la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF, cât și pentru remedierea neconformităților consemnate la nivelul aparatului central al ANAF'', subliniază sursa citată.

Raportul de audit de conformitate întocmit ca urmare a misiunii cu tema ''Controlul respectării prevederilor legale referitor la formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF'' este disponibil pe pagina de Internet a Curții de Conturi a României. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)