Inteligența artificială este în viața noastră de zi cu zi, iar a fi implementată în aplicațiile existente nu este dificil din punct de vedere tehnic, mai greu este de schimbat mentalitatea, a afirmat, vineri, directorul general al ICI București, Adrian Victor Vevera, la un forum de specialitate.

'AI-ul este în viața noastră de zi cu zi, s-a spus și în primul panel, a fost această discuție. A fi implementate aplicații sau zone de AI în aplicațiile existente nu este dificil din punct de vedere tehnic. Cred că este mai dificil, așa cum s-a spus, de schimbat mentalitatea, pentru că până la urmă odată cu ChatGPT-ul au început discuțiile: 'Vine AI-ul, ne dă afară, ne pierdem locurile de muncă și așa mai departe'. Analizele arată clar că implementarea AI-ului va duce la o creștere, undeva era o estimare că până în 2030 o să fie 13 trilioane generate de industriile care au în spate partea de AI', a spus Vevera, la D-TECH Forum.

Potrivit acestuia, pentru inteligența artificială contează calitatea datelor, iar cu cât datele sunt mai corecte predicția va fi mai bună.

'Pe zona de medicină (...) cei de la IBM veniseră cu modelul Watson, care era de fapt o predicție și diagnoză pe zona de oncologie. De ce avea un randament foarte bun? Pentru că avusese acces la foarte multe date, la dosare medicale, la peste 2,8 milioane de pacienți și pentru un AI contează calitatea datelor. Deci, faptul că noi vom implementa AI în aplicațiile existente trebuie corelat cu calitatea datelor pe care le va gestiona (...) Pe scurt, este de a îți da o statistică care e cel mai probabil, să spunem, eveniment în urma datelor pe care le are. Cu cât datele sunt mai corecte, cu atât predicția va fi mai bună, deci AI-ul va fi mai aproape de cerințele pe care le avem', a susținut directorul general al ICI București.

Vevera a subliniat că, pe zona medicală, inteligența artificială este clar că va aduce un plus din multe puncte de vedere.

'Pe zona de imagistică, este o luptă acum, pentru că este cea care te scutește de cel mai mare efort. Este o comparație între CT-uri, radiografii, RMN-uri și așa mai departe. Zona de microbiologie, iarăși, pe partea de cercetare, în partea de medicină și farmacie, pentru că a căutat noi formule de medicamente, este mult ajutată de zona de AI', a transmis el.

În ceea ce privește utilizarea AI în administrație, aici va fi mai greu de schimbat mentalitatea, pentru că digitalizarea oferă o evidență a eficienței muncii pe care o depun angajații în sector.

'Din punct de vedere al administrației, aplicațiile deja existente sunt capabile să înglobeze partea de AI. Va fi mai greu de schimbat partea de mentalitate în a o folosi, pentru că, până la urmă, digitalizarea duce la o evidență a eficienței muncii pe care o depui. Acum...nu toată lumea își va dori să arate public cât de eficient sau cât de ineficient este în ceea ce face. Finalul este că trebuie să creștem calitatea vieții cetățeanului, în speță a pacientului, pentru că vorbim de zona de medicină, deci eu nu văd că nu va fi implementat în următorii ani AI-ul la nivel general în ceea ce înseamnă partea de aplicații folosite pe zona de medicină, atât pe partea de administrare, pentru că sunt două lucruri: e zona de administrare, management medical și zona de diagnoză. Sunt lucruri diferite, dar va fi implementată cu siguranță în ambele zone cu succes', a subliniat Adrian Victor Vevera.

Prima ediție a D-Tech Forum 2025 de la București, un summit regional ce își propune să alinieze viziunile asupra digitalizării și securității cibernetice în contextul Planului European de Competitivitate, are loc vineri la sediul BNR. La eveniment participă, printre alții, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

De asemenea, la forum mai participă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și reprezentanți ai instituțiilor din România responsabile de digitalizare și securitatea cibernetică, alături de personalități de top din sectorul privat, precum și experți în securitate cibernetică din alte țări din regiune.

Potrivit organizatorilor, o parte dintre subiectele propuse a fi dezbătute sunt asigurarea accesului democratic la societatea și serviciile digitale, aplicații AI în automatizarea serviciilor digitale, aplicații pentru rețele și tehnologie 5G/6G, acces universal la plăți electronice, asigurarea confidențialității versus lupta împotriva terorismului, reglementarea securității cibernetice, factorul uman în evaluarea riscurilor cibernetice, dar și altele mai tehnice precum securitatea dispozitivelor mobile sau protejarea echipamentelor în IoT. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)