Curtea de Conturi a recomandat inițierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiției, în cadrul misiunilor de audit public extern realizate la Înalta Curte de Casație și Justiție.

'În contextul misiunilor de audit de conformitate și financiar efectuate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Curtea de Conturi a transmis instanței supreme o serie de recomandări menite să conducă la asigurarea coerenței, clarității și uniformizării modului de aplicare a normelor juridice în domeniul salarizării personalului angajat în sistemul de justiție. Recomandările au fost formulate în urma auditului de conformitate privind verificarea modalității de respectare a legislației referitoare la salarizarea unitară la entitățile aparținând sectorului de justiție/sistemului judiciar, pentru perioada 2021-2023, și au fost reluate ca urmare a auditului financiar efectuat la ÎCCJ pentru situațiile financiare aferente anului 2023', se arată într-un comunicat al Curții de Conturi.

Potrivit instituției, evaluarea modului de stabilire a drepturilor salariale ale personalului la nivelul Înaltei Curți și ale instanțelor judecătorești a evidențiat impedimente de ordin legislativ, în contextul existenței unui cadru de reglementare complex, marcat de necorelări/conflicte de natură juridică între Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și jurisprudența în materia salarizării personalului din sistemul de justiție. Astfel, acțiunile judecătorești formulate de angajați în contradictoriu cu angajatorii, prin care au solicitat recunoașterea unor drepturi salariale, au înregistrat o dinamică fără precedent, amplificând fenomenul litigios așa cum au remarcat auditorii.

'În temeiul dispozițiilor unei sentințe civile, la nivelul instanțelor au fost emise acte administrative de salarizare prin care cuantumul indemnizației de încadrare/salariului de bază a fost stabilit 'fără a fi afectat de limitările prevăzute de art. 38 alin. 6' din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. În baza situațiilor recapitulative și centralizatoarelor de salarii, analizând corelativ nivelul venitului brut total aferent unei luni calendaristice cu salarii acordate plafonat, cu nivelul venitului brut total aferent unei luni calendaristice în care salariile au fost acordate deplafonat, a rezultat o diferență totală de 35,724 milioane lei pentru 14 curți de apel verificate - au menționat auditorii', se precizează în comunicat.

Referitor la categoria profesională funcționari publici, Curtea de Conturi precizează că procentul în care au fost acordate unele elemente constitutive ale venitului salarial a fost stabilit de către instanțele de judecată prin deciziile pronunțate, fără a fi prevăzute de acte normative specifice (suplimentul de post în procent de 25% și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%).

De asemenea, în comunicat se arată că în perioada auditată, actele administrative de salarizare au fost emise, în marea lor majoritate, în baza sentințelor judecătorești definitive. Conform datelor raportate prin situațiile financiare încheiate la sfârșitul anului 2023, datoriile reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite prin acte administrative de salarizare și prevăzute în hotărâri judecătorești erau de 6,799 miliarde lei.

'Concluzionând, analiza modului de stabilire a salarizării personalului a evidențiat o practică neunitară, care a generat diferențe valorice semnificative la nivelul indemnizației de încadrare/salariului de bază și/sau a sporurilor acordate personalului, atât între ordonatorul principal și instanțele de judecată, cât și între instanțe pentru toate categoriile profesionale: personal auxiliar, personal conex, funcționari publici și personal contractual, cu excepția magistraților pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat la nivelul ordonatorului principal de credite', se menționează în comunicat.

În contextul misiunii de audit de conformitate, Curtea de Conturi a transmis Înaltei Curte de Casație și Justiție o serie de recomandări, astfel: inițierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiției, precedată de o evaluare care să evidențieze veniturile salariale corespunzătoare fiecărei categorii profesionale din acest domeniu; intensificarea dialogului și a colaborării cu instituțiile din cadrul Familiei ocupaționale Justiție pentru a identifica soluții viabile necesare ajustării politicii salariale și transpunerii reglementărilor legale în norme și proceduri administrative interne, precum și pentru a preveni litigiile de muncă; inițierea demersurilor pentru consolidarea autorității ordonatorului principal de credite în relație cu instanțele judecătorești, vizând adoptarea deciziilor financiare ce decurg din gestionarea bugetului pentru cheltuielile de personal, precum și pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal ale curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și al judecătoriilor.

Curtea recomandă întărirea mecanismelor de control intern managerial la nivelul ordonatorilor secundari și terțiari ai ÎCCJ, cu scopul de a asigura gestionarea adecvată a procesului de stabilire și calcul al drepturilor salariale, precum și de punere în executare a hotărârilor judecătorești pentru categoriile de personal aflate în subordinea acestora, având în vedere că responsabilitatea pentru utilizarea legală și eficientă a fondurilor publice alocate instanțelor de judecată revine integral acestor ordonatori; consolidarea structurii de audit public intern în vederea asigurării cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării în condiții optime a activității de audit public intern, atât la nivelul ordonatorului principal, cât și la nivelul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor, cu respectarea competențelor conferite de reglementările legale; analiza salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente, acordate întregului personal din cadrul ÎCCJ și al instanțelor judecătorești din punct de vedere al legalității și respectării principiului egalității, în contextul în care sunt necesare instrumente de ordin legal care să asigure o abordare și aplicare unitară a salarizării raportat la amploarea fenomenului litigios.

Analiza va fi efectuată de către o comisie desemnată în acest sens, din care vor face parte specialiști din cadrul structurilor funcționale de specialitate ale ÎCCJ, respectiv resurse umane, salarizare, juridic și audit public intern.

Potrivit sursei citate, raportul cuprinzând concluziile analizei realizate va fi înaintat Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului României în vederea promovării măsurilor legale necesare asigurării unei abordări unitare a salarizării personalului din cadrul autorităților judecătorești.

Totodată, se recomandă implementarea sistemului informatic de evidență centralizată a drepturilor salariale/ drepturilor câștigate în instanță, astfel încât să se asigure instituirea mecanismului de monitorizare și evaluare periodică a conformității cu reglementările legale specifice salarizării, atât la nivelul ordonatorului principal, cât și la nivelul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)