Bucureștiul are nevoie de planificarea și prioritizarea investițiilor, având la bază un plan strategic pe termen mediu și lung a cărui finalitate o constituie transformarea Capitalei într-un centru regional de afaceri, a afirmat miercuri președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Iuliu Stocklosa, la un eveniment de specialitate.

'Prin organizarea Focus București am dorit să oferim un spațiu de lucru colaborativ, în care să identificăm împreună nevoile reale ale orașului, să prezentăm propunerile mediului privat și să creionăm un plan de lucru. De ce ar avea nevoie Bucureștiul? În opinia noastră, a comunității de business, este nevoie de planificarea și prioritizarea investițiilor având la bază un plan strategic pe termen mediu și lung a cărui finalitate o constituie transformarea Capitalei într-un centru regional de afaceri. De asemenea, este nevoie de modernizarea infrastructurii, concomitent cu implementarea unui sistem coerent de management al traficului. Infrastructura nu ține deloc pasul cu dezvoltarea orașului.', a menționat Iuliu Stocklosa, la conferința 'Focus București - Dezvoltarea sustenabilă a Capitalei: Infrastructură, Digitalizare și Economie Circulară'.

Potrivit acestuia, o altă direcție foarte importantă este reprezentată de trecerea administrației publice locale de la digitalizare punctuală la transformare digitală sistemică.

'În opinia noastră, cele mai urgente nevoi de digitalizare în administrația Capitalei vizează: eficiența serviciilor publice, transparența și interoperabilitatea bazelor de date. Cetățenii, companiile și administrația trebuie să comunice în timp real, simplu și transparent, prin platforme publice eficiente și deschise. Mediul de afaceri este gata să contribuie cu soluții - de la AI în administrație până la automatizări în infrastructură.', a adăugat președintele CCIB.

El consideră că, dincolo de infrastructură dezvoltată și de o interacțiune prietenoasă și rapidă cu administrația publică, este nevoie de stimulente pentru atragerea de noi investitori și încurajarea dezvoltării industriilor creative și a celor generatoare de valoare adăugată mare.

Totodată, Iuliu Stocklosa susține că este nevoie de recondiționarea unor clădiri istorice pentru a deveni platforme de business și incubatoare de afaceri.

Pe de altă parte, politicile publice locale centrate pe colaborare, pe un parteneriat public-privat real și funcțional pot contribui major la o capitală modernă, un adevărat model pentru alte centre urbane mari, a adăugat președintele CCIB.

'Parteneriatele public-private sunt esențiale pentru accelerarea proiectelor aflate pe agenda administrației publice. De ce? Pot fi accesate fonduri disponibile prin diverse programe naționale și internaționale. Într-un astfel de parteneriat, distribuirea riscurilor între stat și privat reduce presiunea pe bugetul public. Totodată, companiile private vin cu soluții tehnologice avansate și eficiență operațională. În ceea ce ne privește, suntem aici pentru a intermedia, accelera și susține aceste colaborări', a punctat Stocklosa.

El a subliniat totodată că Bucureștiul primește turiștii în special pentru turismul de weekend și de business.

'Sunt foarte multe companii internaționale care vor să vină cu turiști în București. Nu au unde să-i aducă. Am fost săptămâna trecută la Craiova în vizită, la primărie. Mi s-a spus că fac 5 hoteluri de 4 și 5 stele, noi. Bucureștiul ar trebui să facă, în momentul acesta, aproximativ 25. În Bulgaria, turiștii se duc în număr de vreo 8-9 milioane, iar în toată România 1,7-2,4 milioane', a precizat președintele CCIB.

În opinia sa, promovarea punctelor forte ale Capitalei, dar și rezolvarea problemelor sale sistemice constituie o muncă de echipă, respectiv mediu public - mediu privat.

El a subliniat că Bucureștiul concentrează cea mai dinamică și importantă comunitate de afaceri a țării.

'Cu o rată a șomajului de doar 0,6%, Capitala concentrează 22% din totalul firmelor active din România, aproximativ 21% din totalul salariaților țării, aproape 30% din suprafața de vânzare și din desfacerile cu amănuntul la nivel național, 21% din valoarea exporturilor românești, 38,6% din valoarea importurilor realizate de România și circa 60% din activitatea de cercetare științifică a țării. Capitala a atras, după 1990, 56% din investițiile străine directe consemnate la nivelul întregii țări, Bucureștiul fiind urmat la mare distanță de Ilfov, cu 8,3% și Timiș, cu 5,1%. De asemenea, cea mai mare parte a investițiilor străine directe în întreprinderi greenfield se înregistrează tot aici. Foarte important, în Capitală se realizează 24,7% din PIB-ul consemnat la nivel național. În ceea ce privește PIB/cap de locuitor - acesta este de 2,5 ori mai mare decât media națională. Datorită avantajelor sale competitive certe, Capitala poate atrage, în continuare, investiții semnificative. De asemenea, beneficiem de oportunități fără precedent: finanțări europene, tehnologii emergente, inițiative private solide.', a mai spus Iuliu Stocklosa.

Potrivit acestuia, pentru a valorifica la maximum acest potențial trebuie să fie rezolvate cât mai eficient problemele sistemice ale Bucureștiului: infrastructura, care nu ține pasul cu dezvoltarea orașului, fragmentare instituțională, digitalizare 'pe bucăți', lipsa dialogului continuu și conjugat între actorii cheie.

Reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, specialiști în infrastructură, digitalizare și economie circulară și lideri ai comunității de afaceri discută, miercuri, despre dezvoltarea sustenabilă a Capitalei.

Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), cu scopul de a clarifica problemele apărute în relația autorități - mediu de afaceri și pentru a identifica soluții și bune practici, menite să transforme Bucureștiul într-o metropolă modernă a business-ului românesc. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)