Isărescu: În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital
În luna mai a avut loc o presiune puternică pe piața valutară, cu unele dintre cele mai mari ieșiri de capital, Banca Națională a intervenit cu sume foarte mari, dar cursul de sub 5 lei pentru un euro era imposibil de apărat, a explicat, marți, guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă.
'În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, aș spune, istoric, probabil că unele din cele mai mari. N-au fost determinate de un singur element. Aici a fost o avalanșă de factori negativi. A început datorită tensiunilor și discursului public deseori agresiv încă din perioada campaniei electorale, s-a deteriorat treptat, apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia Guvernului, practic și mai ales semnalul de alarmă l-a constituit faptul că Ministerul de Finanțe, luni, după alegeri, pe data de 5 sau 6, nu mai țin minte, n-a putut să absoarbă, să ia bani din piață și a anunțat acest lucru. În consecință, am asistat la ieșiri masive. Problema majoră nu au fost intervențiile. O spun acum în clar: banca națională a intervenit și în ziua de după alegeri cu sume mari, chiar foarte mari, cei care au citit platformele de tranzacționare și știu să le citească, pentru că o parte din intervențiile noastre sunt făcute în mod indirect, prin intermediere, așa se face de către orice banca centrală, în anumite situații, și asta a fost o situație pe care noi am gândit-o că ne așteptam la diverse mișcări de capital, da, orice intervenție scoate lichiditate din piață. Deci nu, cum am mai citit așa și acum și la criza cealaltă, din 2007-2008, 'Banca Națională a luat lichiditate din piață' în sensul că am fi redus vreo facilitate de lichiditate. N-am făcut acest lucru. Dar gândiți-vă, dacă vinzi un miliard de euro, scoți din piață 5 miliarde de lei. Nu vindem, ca să mă exprim așa, valuta pe nasturi, o dăm pe lei', a declarat Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.
El a explicat că retragerile de lichiditate din piață sunt importante dacă intervențiile sunt mari.
'Și acum ca o concluzie, nu numai că am intervenit, s-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politică rațională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp. Adică, pe de-o parte, să apere leul, cursul, și pe de altă parte se introducă lichiditate în piață. Și în aceste condiții, cursul de sub 5 lei era imposibil de apărat. Nu numai datorită pierderii, cum spuneți dumneavoastră, pierderii de rezervă, nu este cuvântul cel mai potrivit că nu pierdem rezervă, schimbăm o parte din rezervă cu lei, vindem valută și cumpărăm lei de pe piață, este o pierdere relativă, dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare, nu numai a deficitului bugetar, a cheltuielilor publice, dar și a plăților din economie. Deci, Banca Centrală trebuie să aibă grijă de ambele lucruri. Și este un echilibru foarte dificil de făcut. S-a creat, pentru că s-a anunțat, nici nu spun o noutate, o să spun numai în clar ca să se știe ce s-a întâmplat, s-a creat o celulă de criză, a venit Ministerul de Finanțe aici, am discutat și s-au găsit soluții', a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a afirmat că s-a limitat deprecierea cursului de schimb și s-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare.
'Printre plățile bugetare, când m-am uitat și eu pe cifre, am participat la acea ședință, erau și sume mari de plăți de pensii. Oricum, cursul nu putea să mai fie păstrat. Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să se fie rupt chiar în prag de turul 2 și mai ales între timp să fie dificultăți și în ceea ce privește onorarea unor plăți publice. Deci cam aceasta a fost realitatea pentru că am citit o sumedenie de speculații. Acum, răspund la două întrebări aici. De ce cursul a fost relativ stabil? Păi a fost relativ stabil dacă vă uitați la graficul din dreapta. Deci el a fost stabil cam din 2021, dar în același timp rezervele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Deci să nu spun că s-au dublat, dar aproape că s-au dublat. Cursul a fost curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în ultimii 3 - 4 ani a fost să evităm o apreciere a cursului. Dacă vânzările din intrările de capital pe care le făcea Ministerul de Finanțe, și le-a făcut către noi, le-am fi dus imediat în piață, ca și în 2008, cursul s-ar fi apreciat. Am mai trăit acel moment și de aceea am pus graficele comparativ, că așa s-a întâmplat și în multe țări. Deci alte țări au o flotare mai liberă, noi am spus de la început, din 2005, că avem un managed floating, o flotare controlată. În perioada de până anul trecut, până în toamnă, mai degrabă, intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului pentru două motive foarte clare. Am trăit elementul ăsta. Avem un deficit de balanță comercială, păi asta mai trebuia, să mai apreciem cursul', a explicat Mugur Isărescu.
El a reamintit în acest context despre protestul exportatorilor din urmă cu aproape 15 ani împotriva aprecierii cursului când acesta a coborât de la 3,6 la 3 și chiar se vorbea de un curs de 2 lei pentru un euro.
De asemenea, guvernatorul BNR a menționat că un curs apreciat duce la stimularea creditului în valută pentru că se plătește mai puțin la rambursare.
Totodată, guvernatorul BNR a spus că dacă nu era luat excedentul de valută din piață cursul ar fi coborât la 4,4 - 4,5 lei/euro, după care se deprecia. În acest context, Mugur Isărescu a dat ca exemplu evoluția forintului și a zoltului, precizând că nu a acceptat o asemenea situație, după experiența avută în 2007 - 2008.
'Cursul a rămas stabil. S-a creat într-adevăr, mai ales anul trecut, o anumită supraevaluare. Am menționat-o. Cam de anul trecut. Cam 5%. Dar atenție! Noi calculăm, am spus-o și, deci, nu pot să o neg, am spus-a public, au spus-o și alții. Alții o consideră mai mare. Ea se calculează pe bază efectivă, adică nu numai față de euro, ci și față de dolar. Deci diferențierea de dobândă, de aceea se numește curs real, și pe un coș de valute, de-aia se numește efectiv. În engleză, REER, Real Effective Exchange Rate. Deci acela arăta cam 5%, nu neapărat cursul nominal. Când, și am spus-o la începutul anului, când dolarul s-a apreciat față de euro cu 10% până la 1,05%, cu 30% ponderea dolarului în REER, păi cursul efectiv, așa, prin primăvară, dacă mai era o supraevaluare de 3%. Așa sunt calcule. Nu înseamnă că acolo trebuie să se ducă cursul. Cursul se duce unde arată piața și în cazul României, și cu asta închei ușoara prelegere, vă rog să mă scuzați, dar trebuia să o fac, cursul este determinat de piață, în condiții de cerere și ofertă, pe care a influențat-o și Banca Națională, pentru că ne-au crescut rezervele în felul acesta. Cam din toamna anului trecut, observați, rezervele nu au mai crescut. Deci, intrările de capital s-a mai diminuat, iar la sfârșitul lunii o să vedeți că datorită intervenției pentru a tempera deprecierea de curs, rezervele mai și scad. Și cei care au făcut evaluări în piață nu au fost departe de situația reală. Suntem însă, ca să preîntâmpin o întrebare răutăcioasă, cu rezervele încă în intervalul optim. Oricum n-am vândut mai mult decât ne-a vândut noua Ministerul de Finanțe',a spus Mugur Isărescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv














