Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,1% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate marți de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

'Coordonatele externe sunt cam aceleași. Aceasta e prognoza. Nu arată rău. Ceva mai rău decât anterior, să zicem, la final de perioadă de prognoză, în loc de 3,1 -3,4%, în a doua jumătate acestui an, în loc de 3,8% - 4,6%. Dar este făcută cu datele dinainte de 1 mai. Nu cuprinde ce s-a întâmplat în perioada alegerilor și prognoza se poate modifica în mod sensibil, nu spun substanțial, se poate modifica. De aceea, nici nu vi-o prezint. Este în raport, o analizați fiecare. Inflația vine jos. Este un lucru foarte bun. Discuțiile legate de faptul că e cea mai mare din Europa....este, dar în momentul în care este sub 5%, este o problemă, dar nu una fundamentală, problema majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem. Să ai un deficit public de 9% și o inflație de 4% nu este deloc în ceea ce privește inflația o chestiune care nu se poate explica. Cel mai important este acest lucru. Deci avem componenta pe care conduce și o urmărește Banca Națională în scădere, CORE 2 ajustat. Noi va trebui să drămuim foarte atent cât de mult strângem cererea agregată ca să reducem CORE2 ajustat și dacă alte componente de inflație vor crește pentru că drămuirea cererii agregat se duce și în încetinire de creștere economică și avem deja o încetinire de creștere economică', a explicat Mugur Isărescu.

El a menționat că BNR va conlucra cu noul Guvern pentru a găsi soluțiile optime care pot duce inflația în jos, bazată pe o reducere sustenabilă și treptată a deficitului public, dar fără să avem recesiune economică.

'Unele măsuri fiscale sunt inflaționiste, nu? Altele nu sunt inflaționiste, dar nu știm care va fi pachetul pe care îl va adopta Guvernul. Și atunci trebuie să fim precauți în ceea ce privește problema. Nu o să ținem noi așa cu reducerea cererii agregate, noi ne facem datoria aici. Dar treaba nu va fi ușoară. Inflația însă vine în jos, ceea ce este un lucru bun. Se creează astfel premisele, condiții de stabilitate însă, apropo de golirea de conținut a noțiunii de stabilitate, să creează condițiile ca să reducem în partea a doua anului, așa cum s-a prognozat și rata dobânzii. Dar dacă avem stabilitate, dacă avem noi presiuni pe curs, noi ce facem? Reducem dobânda de politică monetară și ea crește în piață, cum s-au întâmplat recent? În trei zile s-a dus ROBOR-ul cu 2 procente în sus. Aici sunt riscurile și am rugat să fie trecută pe primul loc percepția privind credibilitatea politicilor economice pe fondul perioadei electorale care s-a terminat - dar văd că ea continuă- și a tensiunilor politice în creștere. Sunt efecte, s-a trecut în comunicatul Băncii Naționale, efecte majore asupra fluxurilor de capital, le-am trăit în aceste două săptămâni, efecte majore care se vor vedea în comunicatul de la sfârșitul lunii privind rezerva valutară a băncii naționale. Și aceste efecte asupra fluxului de capital se duc pe lichiditate în piață. Va fi mult mai dificil să o administrăm. Se duc pe rezerve, cum am spus, și posibil și asupra cursului de schimb', a mai declarat Mugur Isărescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)