România concentrează 23% din forța de muncă în agricultură din UE; 44% dintre fermieri au peste 65 de ani (raport)
România este una dintre cele mai importante țări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE, 1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune, potrivit unui raport de profil lansat recent.
România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistență. Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile românești din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: 'Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024'.
Ediția de anul acesta explorează atât modul în care digitalizarea, inovația tehnologică, politicile europene se intersectează pentru a modela viitorul producției alimentare în România și dincolo de granițele ei, cât și ecosistemul de startupuri AgriFood care au un rol în dezvoltarea acestui domeniu.
Inițiativa se înscrie în seria evenimentelor pregătitoare din cadrul Empowering Women in Agrifood (EWA), dedicat antreprenoarelor și proiectelor create de acestea în domeniul agroalimentar. Empowering Women in Agrifood este un program de accelerare dezvoltat de EIT Food, cea mai mare comunitate de inovare alimentară din lume. EIT Food este susținut de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.
Conform raportului citat, agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât și pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuții la PIB în scădere constantă și a unei profitabilități tot mai reduse. Contribuția sectorului agricol în formarea PIB-ului României a fost de 3,9% în 2023 și de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forță de muncă îmbătrânită și riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului și lipsa apei.
Cercetarea arată că România este una dintre cele mai importante țări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE (1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune). 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce subliniază o problemă acută privind îmbătrânirea forței de muncă. Un fapt interesant relevat în analiză este procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, fiind cel mai mare din UE, se precizează în document.
La nivelul anului 2023, momentul culegerii datelor disponibile, existau 73 de startupuri FoodTech și AgriTech în România. În perioada 2018-2023, au existat 18 runde de finanțare atrase, din care 14 milioane de euro pentru sectorul FoodTech și patru runde în valoare de 1,6 milioane de euro pentru cel AgriTech.
În plus, potrivit raportului, nivelul de digitalizare în fermele românești este redus, deși utilizarea de tehnologii avansate precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligență artificială ar crește semnificativ rentabilitatea sectorului.
'Un sector vital pentru România, cu o forță de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puțin remarcabil. Institutul Național de Statistică arată că agricultura a avut o contribuție negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% și o scădere a volumului de activitate de 10,5%. În plus, investițiile în FoodTech și AgriTech din Europa Centrală și de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creșterii dobânzilor și a climatului economic dificil. Raportul realizat de echipa noastră face o analiză sectorială, care remarcă atât părțile mai puțin bune, cât și semnalele pozitive. În această ultimă categorie intră adopția tehnologiei și a digitalizării care, deși încă în stadiu incipient, susțin progresele promițătoare în irigațiile eficiente și automatizarea recoltării. Una dintre concluziile principale arată potențialul foarte mare al agriculturii românești, care are nevoie de date, de optimizarea consumului de resurse (apă, energie, îngrășăminte) și de îmbunătățirea randamentului per hectar pentru a deveni rentabilă. Mai mult, este esențial să fie încurajate formarea de cooperative moderne, precum și a altor forme de colaborare care să permită fermierilor mici să acceseze piețe, tehnologii și finanțare', a spus Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium, citată în comunicat.
Ediția din acest an a raportului realizat de Impact Hub Bucharest și Startarium combină cercetarea cantitativă și calitativă, incluzând un sondaj în rândul fondatorilor autohtoni de startupuri AgriFood, analiza datelor publice disponibile (geografice, financiare și juridice) despre companiile active în ecosistem, interviuri cu antreprenori și experți din industrie, transformate în studii de caz și perspective sectoriale. Datele prezentate în raport se referă la contribuția sectorului agricol atât în economia europeană, cât și în cea locală, acoperind indicatori precum valoarea adăugată, producția, volumul exporturilor și importurilor, numărul de startupuri și impactul acestora, precum și ecosistemul de sprijin. Cifrele vizează în principal anul 2023, cu unele date preliminare din 2024, în funcție de disponibilitatea surselor oficiale ale UE și ale altor organizații relevante.
Programul Empowering Women in Agrifood 2025 se adresează exclusiv startupurilor din domeniul agroalimentar fondate de femei, de pe întreg teritoriul României. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).
Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanță într-un buget de maximum 4% din cheltuielile cu salariile de bază (proiect)
Ordonatorii de credite pot acorda, trimestrial, semestrial sau anual premii de performanță personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate importante în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, în limita totală a unui buget de maximum 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu sal
Munca peste programul normal de lucru, compensată cu zile libere, dar în anumite condiții cu un spor din salariul de bază (proiect)
Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite cond
Raport de 1 la 8 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază;valoare de referință de 4.100 lei (proiect)
Raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 este de 4.100 lei, potrivit proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidar
Noile reguli pentru turiștii din Grecia ajută la păstrarea moștenirii culturale (ministru adjunct elen)
Noile reguli menite să reducă turismul de masă în zonele populare, care vor intra în vigoare din luna iunie, vor ajuta la păstrarea moștenirii culturale, consideră Konstantinos Gkioulekas, ministru adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. Acesta a făcut precizarea, luni, într-o declarație de presă în mar
Hidroelectrica a atribuit contractul pentru construirea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu
Hidroelectrica anunță semnarea contractului pentru construirea Centralei Electrice Fotovoltaice Tudor Vladimirescu, din județul Brăila, un proiect în valoare de 151,2 milioane de lei. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES, contractul a fost atribuit prin licitație deschisă către Enevo Group SRL, în c
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni aproape un miliard de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 986,9 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 4
Super Chess Classic Romania 2026, primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală
Super Chess Classic Romania 2026 a reprezentat o premieră prin faptul că a fost primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală, a afirmat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, pe Linkedin. 'O altă premieră a fost turneul în sine: primul turneu de șah găzduit de o bancă centrală.
AAFBR:România are cea mai redusă intermediere financiară din UE; consolidarea pieței bancare continuă
România are în prezent cea mai mică dimensiune a sectorului bancar raportată la PIB atât din regiune, cât și din Uniunea Europeană, iar intermedierea financiară rămâne sub media europeană, a declarat vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Daniela Ropotă, la o conferință de specialitate.
Evoluțiile din ultimii cinci ani au evidențiat importanța strategică a interconectării dintre Grecia, Bulgaria și România (ambasador)
Evoluțiile internaționale din ultimii cinci ani au evidențiat importanța strategică a interconectării dintre Grecia, Bulgaria și România, pentru consolidarea rezilienței și securității regiunii extinse și a Europei, a declarat, luni, Evangelia-Lili Grammatika, ambasadoare a Republicii Elene în România, în deschiderea evenimentului 'Coopera
(P) De la colecția cyberpunk cu AI semnată Irina Schrotter la podiumuri inspirate de Japonia și estetici post-apocaliptice, la Romanian Fashion Week. Mii de oameni au admirat show-urile de modă în Grădinile Palas
Mii de oameni s-au adunat duminică, 24 mai, la Palatul Culturii și în Grădinile Palas pentru a descoperi colecțiile marilor designeri români, într-
Anca Dragu: Republica Moldova ar putea înregistra o creștere economică de aproximativ 2% în acest an
Republica Moldova ar putea înregistra o creștere economică de aproximativ 2% în acest an și o inflație medie de 8,1%, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, la o conferință de specialitate. 'În vara lui 2025 începeam reducerea ratei de politică monetară și ajungeam cu această variabi