România este una dintre cele mai importante țări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE, 1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune, potrivit unui raport de profil lansat recent.

România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistență. Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile românești din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: 'Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024'.

Ediția de anul acesta explorează atât modul în care digitalizarea, inovația tehnologică, politicile europene se intersectează pentru a modela viitorul producției alimentare în România și dincolo de granițele ei, cât și ecosistemul de startupuri AgriFood care au un rol în dezvoltarea acestui domeniu.

Inițiativa se înscrie în seria evenimentelor pregătitoare din cadrul Empowering Women in Agrifood (EWA), dedicat antreprenoarelor și proiectelor create de acestea în domeniul agroalimentar. Empowering Women in Agrifood este un program de accelerare dezvoltat de EIT Food, cea mai mare comunitate de inovare alimentară din lume. EIT Food este susținut de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.

Conform raportului citat, agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât și pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuții la PIB în scădere constantă și a unei profitabilități tot mai reduse. Contribuția sectorului agricol în formarea PIB-ului României a fost de 3,9% în 2023 și de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forță de muncă îmbătrânită și riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului și lipsa apei.

Cercetarea arată că România este una dintre cele mai importante țări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE (1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune). 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce subliniază o problemă acută privind îmbătrânirea forței de muncă. Un fapt interesant relevat în analiză este procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, fiind cel mai mare din UE, se precizează în document.

La nivelul anului 2023, momentul culegerii datelor disponibile, existau 73 de startupuri FoodTech și AgriTech în România. În perioada 2018-2023, au existat 18 runde de finanțare atrase, din care 14 milioane de euro pentru sectorul FoodTech și patru runde în valoare de 1,6 milioane de euro pentru cel AgriTech.

În plus, potrivit raportului, nivelul de digitalizare în fermele românești este redus, deși utilizarea de tehnologii avansate precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligență artificială ar crește semnificativ rentabilitatea sectorului.

'Un sector vital pentru România, cu o forță de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puțin remarcabil. Institutul Național de Statistică arată că agricultura a avut o contribuție negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% și o scădere a volumului de activitate de 10,5%. În plus, investițiile în FoodTech și AgriTech din Europa Centrală și de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creșterii dobânzilor și a climatului economic dificil. Raportul realizat de echipa noastră face o analiză sectorială, care remarcă atât părțile mai puțin bune, cât și semnalele pozitive. În această ultimă categorie intră adopția tehnologiei și a digitalizării care, deși încă în stadiu incipient, susțin progresele promițătoare în irigațiile eficiente și automatizarea recoltării. Una dintre concluziile principale arată potențialul foarte mare al agriculturii românești, care are nevoie de date, de optimizarea consumului de resurse (apă, energie, îngrășăminte) și de îmbunătățirea randamentului per hectar pentru a deveni rentabilă. Mai mult, este esențial să fie încurajate formarea de cooperative moderne, precum și a altor forme de colaborare care să permită fermierilor mici să acceseze piețe, tehnologii și finanțare', a spus Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium, citată în comunicat.

Ediția din acest an a raportului realizat de Impact Hub Bucharest și Startarium combină cercetarea cantitativă și calitativă, incluzând un sondaj în rândul fondatorilor autohtoni de startupuri AgriFood, analiza datelor publice disponibile (geografice, financiare și juridice) despre companiile active în ecosistem, interviuri cu antreprenori și experți din industrie, transformate în studii de caz și perspective sectoriale. Datele prezentate în raport se referă la contribuția sectorului agricol atât în economia europeană, cât și în cea locală, acoperind indicatori precum valoarea adăugată, producția, volumul exporturilor și importurilor, numărul de startupuri și impactul acestora, precum și ecosistemul de sprijin. Cifrele vizează în principal anul 2023, cu unele date preliminare din 2024, în funcție de disponibilitatea surselor oficiale ale UE și ale altor organizații relevante.

Programul Empowering Women in Agrifood 2025 se adresează exclusiv startupurilor din domeniul agroalimentar fondate de femei, de pe întreg teritoriul României. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)