Tabloul anului 2025 aparține unui larg spectru de incertitudini și riscuri, economice și politice, interne și externe, iar pentru România, provocările cheie rămân cele legate de consolidarea finanțelor publice și de sustenabilitatea financiară, a declarat, vineri, viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, la cea de-a treia ediție a Forumului educației financiare.

'Tabloul anului 2025 aparține unui larg spectru de incertitudini și riscuri, economice și politice, interne și externe. Pentru România, provocările cheie rămân cele legate de consolidarea finanțelor publice și de sustenabilitatea financiară, mai ales după derapajul deficitului bugetar din anul 2024. Tot mai împovărătoare sunt și deficitele externe aflate în creștere, dar care trebuie corectate profund prin politici sănătoase și neapărat pe calea competitivității. România are mare nevoie de recâștigarea și consolidarea încrederii investitorilor. Din perspectiva Băncii Naționale a României, ca decident de politică monetară și autoritate de reglementare, este esențială consecvența în raport cu angajamentele asumate, cele privind politicile și reformele economice necesare, utilizarea fondurilor europene disponibile și, bineînțeles, implementarea proiectelor strategice de dezvoltare', a spus Cosmin Marinescu.

Acesta a menționat că obiectivul esențial al stabilității financiare poate fi atins în mod sustenabil, însă doar prin partajarea echitabilă a eforturilor de disciplină și de ajustare.

'Tensiunile geopolitice au în continuare un rol semnificativ, date fiind și conflictele din Ucraina și din alte zone ale lumii. În prezent însă, o sursă critică de riscuri a devenit războiul tarifelor comerciale. Tarifele anunțate recent de Statele Unite ale Americii au inflamat brusc economia mondială, iar răspunsul statelor partenere, probabil justificat, se prefigura și el a fi unul substanțial. În aceste condiții ne întrebăm, raportat la principiile comerțului liber și ale diviziunii muncii, principii sedimentate și validate științific de-a lungul întregii istorii a gândirii economice, oare cum putem recupera, dacă mai putem, bunul simț economic sau libertatea comerțului, în esență, ca premise indispensabile pentru business și prosperitate. Evident, răspunsul nu poate face abstracție de atașamentul onest al decidenților și al publicului față de educația economică', a adăugat viceguvernatorul BNR.

La rândul său, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a afirmat că trăim într-o epocă în care educația financiară nu mai este un lux, ci o adevărată infrastructură nevăzută, o fundație care susține piețele financiare.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

'Dacă infrastructura fizică a unei economii include drumuri, poduri și rețele de autostrăzi, atunci infrastructura virtuală, dacă îmi permiteți această licență de exprimare, a piețelor financiare este reprezentată de educație, de cunoașterea și de înțelegerea mecanismelor și conceptelor economice. Fără toate acestea, accesul la instrumentele financiare devine o loterie, iar participarea la piețe realmente un joc de noroc. În mod tradițional, educația financiară a fost percepută ca un set de cunoștințe utile pentru investitori sau pentru cei care accesează serviciile financiare. Astăzi, trebuie să o vedem diferit. Educația financiară este o monedă de încredere a piețelor financiare. Fiecare decizie financiară, informată, adăugă valoare sistemului, crește transparența și reduce volatilitatea. Încrederea nu se poate impune prin reglementări, ea se construiește prin educație', a spus Alexandru Petrescu.

De asemenea, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a menționat că nivelul de corelație între intermedierea financiară și bunăstarea individuală măsurată ca produs intern brut pe cap de locuitor este de 0,8 din 1, deci o corelație extrem de puternică.

'Știu că sună științific, e greu de spus oamenilor simpli, dar cum să-i învățăm cu privire la această prioritate? În tinerețea mea știam că dacă știu mai mult decât ceilalți în domeniul financiar, voi fi un favorizat al sorții, cum s-a și întâmplat. Și deci era o problemă de competiție și era foarte bine așa, că eu știu mai mult decât ceilalți. Astăzi nu ne mai permitem acest lux. Felul în care informația intră în viața noastră și ne face să luăm decizii greșite, să avem percepții greșite, să judecăm după ură, informație negativă, percepție adversă, educația a devenit și mai importantă, mai importantă decât oricând. Pentru că discrepanța între pătura educată și pătura, iertați-mă, needucată crește în importanță precum acea discrepanță de care am vorbit la început, între pătura bogată și pătura săracă. Și această suprapunere de discrepanțe pot să ducă în viitorul, poate nu prea îndepărtat, la explozii sau lucruri nedorite pe care astăzi poate că le vedem și le înțelegem cu greu. În concluzie, asta este importanța educației financiare, în specific, educație economică în general, pentru o țară care este bucuroasă, sau oamenii noștri, românii noștri sunt bucuroși că am ajuns să ne dezvoltăm constant, că am avut ritmuri de creștere ale bunăstării printre cele mai mari sau cele mai mari din Europa, că am ajuns la media europeană și chiar am depășit-o la nivel de produs intern brut pe cap de locuitor, că suntem la nivelul Poloniei și Estoniei, că avem țări pe care le-am lăsat în urmă, Ungaria și așa mai departe, vreo șase țări', a subliniat președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)

CIteşte şi:

Isărescu: Educația financiară este un lubrifiant al mecanismelor economice