Deficit de 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025
Deficitul bugetar s-a situat la 1,58% din PIB, după primele două luni din acest an, comparativ cu 1,64% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor.
'Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.
În ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
După primele două luni, veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creștere cu 3,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, și accize, iar cheltuielile, în sumă de 119,90 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pe partea de venituri, se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări de TVA mai ridicate în primele două luni an/an) și fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,22 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au rămas cvasi-constante.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11 miliarde lei, înregistrând o creștere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (18,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,4%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (cu efect din februarie a.c.) și impozitul pe
veniturile din pensii (16,7%), a arătat Ministerul Finanțelor.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 33,16 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 2,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024).
Încasările nete din TVA au înregistrat 19,69 miliarde lei, în scădere cu 3,2% (an/an). Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (6,08 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 4,43 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024), dar și de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 6,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,4% (an/an), susținută de evoluția pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%). În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 4,1%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 6,63 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,90 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 6,5% din PIB la 6,3% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 28,10 miliarde lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,74 miliarde lei, în creștere cu 2,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere de 16,3% se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 42,78 miliarde lei în creștere cu 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul implementării măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 2 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 528,62 milioane lei, precizează Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (69,61 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 3,25 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 miliarde lei, în scădere cu 35,2% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 miliarde lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 miliarde.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Dăianu: Lipsa de realism, neînțelegerea situației în care ne aflăm, după mine este cutremurătoare
Piețele financiare nu au răbdare cu România iar lipsa de realism și neînțelegerea situației în care ne aflăm este cutremurătoare, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. 'Noi trebuie să tăiem acest deficit bugetar și nu avem timp. Repet, acest discurs, 'să colectăm mai bine', 'facem reforma sta
VIDEO Fechet: Cei vinovați pentru ceea ce s-a întâmplat la Praid vor fi trași la răspundere, nu am niciun dubiu
Chestiunea de la Praid trebuie tranșată rapid, iar cei vinovați pentru ceea ce s-a întâmplat acolo vor fi trași la răspundere, nu am niciun dubiu în legătură cu acest fapt, a declarat, miercuri, la finalul ședinței de Guvern, ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
Furnizorii de telefonie vor putea bloca apelurile din afara României, ce afișează numere naționale false
Furnizorii de servicii de comunicații electronice care asigură legături de interconectare cu rețelele din afara teritoriului național vor putea bloca apelurile inițiate din afara teritoriului României, care afișează în mod fals anumite numere naționale, preponderent de telefonie fixă, sau numere naționale, fixe și mobile, incorecte sau incomplete, a decis
Lazea: În spațiul public circulă o grămadă de idei eronate; una, ca ajustarea să se facă numai pe partea de cheltuieli
În spațiul public circulă o grămadă de idei eronate, una dintre acestea fiind aceea că ajustarea bugetară s-ar putea face numai pe partea de cheltuieli, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. 'Astăzi, când se vorbește despre buget, în spațiul public circulă o grămadă de idei er
Ministrul Finanțelor, despre recomandările CE: Este clar că perioada de grație, până să fie propuse și sancțiuni, este scurtă
Măsurile prin care reducem cheltuielile statului și consolidăm veniturile trebuie adoptate cât mai curând pentru a reveni pe o traiectorie sustenabilă, corectând deficitul, altfel riscăm sancțiuni și decredibilizarea țării, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. Reacția șefului de la Finanțe vine după ce C
Volker Raffel a fost ales președinte al AHK România
Volker Raffel, CEO E.ON România, a fost ales în funcția de președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), a anunțat miercuri instituția. Conform sursei citate, el îi succede în această funcție lui Andreas Lier (BASF). 'Decizia a fost luată în cadrul Consil
Trei stații seismice au fost instalate la Salina Praid, pentru monitorizarea evoluției fenomenelor din subteran
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a instalat trei stații seismice în jurul perimetrului afectat de ape la Salina Praid, pentru a ajuta la evaluarea riscurilor și a urmări evoluția fenomenelor din subteran. Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a INCDFP, aceste stații seismice vor pe
Burduja: Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița
Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis, miercuri, suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta, a scris pe pagina sa socializare, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Astăzi, Cur
UE trimite o echipă de experți în protecția civilă pentru a sprijini România în eforturile de redresare după inundațiile de la Praid
O echipă de opt experți europeni va fi desfășurată timp de o săptămână pentru a ajuta la analiza situației pe teren la Salina Praid, după ce autoritățile române au activat Mecanismul UE de Protecție Civilă, solicitând experți specializați în mecanica rocilor și mine de sare, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Ionuț Dumitru: Ideea că plătim taxe mari se bazează pe o percepție subiectivă fundamentată pe calitatea proastă a serviciilor publice
Ideea că plătim taxe mari se bazează pe o percepție subiectivă fundamentată pe calitatea proastă a serviciilor publice, dar dacă ne uităm pe cifre nu putem concluziona că în România se plătesc taxe mari, consideră Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank. 'Deci e greșit să spui că noi plătim taxe pe muncă mari, că în
Comisia Europeană a hotărât că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv
Creșterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030 și, în consecință, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru
O fabrică elvețiană de tehnologii pentru industria electronicelor a fost inaugurată în Arad
O fabrică elvețiană care produce tehnologii de înaltă precizie pentru industria electronicelor, precum piese pentru microcipuri sau pentru sistemele fotovoltaice, a fost inaugurată la marginea municipiului Arad, după o investiție de aproximativ 30 de milioane de euro doar în halele de producție. Directorul de comunicare al Consiliului Județean (CJ)
Lazea: A nu trăi peste mijloacele disponibile ar fi trebuit să însemne a avea un buget echilibrat
Unul dintre principiile prudenței fiscale, de a nu trăi peste mijloacele disponibile, ar fi trebuit să însemne a avea un buget echilibrat sau cu deficit zero în anii de creștere economică, dar a fost încălcat prin normalizarea în discursul public a două false aserțiuni, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valent
Preluarea unor active Land Motors de către Bavaria Cars și AM Immo Cluj, autorizată de Consiliul Concurenței
Tranzacția prin care Bavaria Cars SRL și AB Immo Cluj SRL intenționează să preia unele active deținute de Land Motors SRL a fost autorizată de Consiliul Concurenței. ''În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața româ
Sprijin financiar de peste 48,5 milioane lei pentru crescătorii de animale
Crescătorii de animale beneficiază de un sprijin financiar în valoare de peste 48,5 milioane lei, informează, miercuri, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul Centrelor Județene, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (a