Deficit de 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025
Deficitul bugetar s-a situat la 1,58% din PIB, după primele două luni din acest an, comparativ cu 1,64% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor.
'Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.
În ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
După primele două luni, veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creștere cu 3,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, și accize, iar cheltuielile, în sumă de 119,90 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pe partea de venituri, se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări de TVA mai ridicate în primele două luni an/an) și fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,22 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au rămas cvasi-constante.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11 miliarde lei, înregistrând o creștere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (18,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,4%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (cu efect din februarie a.c.) și impozitul pe
veniturile din pensii (16,7%), a arătat Ministerul Finanțelor.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 33,16 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 2,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024).
Încasările nete din TVA au înregistrat 19,69 miliarde lei, în scădere cu 3,2% (an/an). Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (6,08 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 4,43 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024), dar și de un efect de bază ridicat.
Veniturile din accize au însumat 6,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,4% (an/an), susținută de evoluția pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%). În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 4,1%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 6,63 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,90 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 6,5% din PIB la 6,3% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 28,10 miliarde lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,74 miliarde lei, în creștere cu 2,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere de 16,3% se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 42,78 miliarde lei în creștere cu 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul implementării măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 2 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 528,62 milioane lei, precizează Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (69,61 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 3,25 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 miliarde lei, în scădere cu 35,2% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 miliarde lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 miliarde.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BVB: Noua structură a Sistemului Multilateral de Tranzacționare va deveni operațională din 20 noiembrie 2026
Noua structură a Sistemului Multilateral de Tranzacționare (SMT) va deveni operațională din 20 noiembrie 2026 și va fi organizată în trei piețe distincte: Piața de Creștere pentru IMM-uri (PC), Piața de Bază (PB) și SMT International (SMTI), a anunțat luni Bursa de Valori București (BVB). Noua arhitectură a SMT este implementată în
Directorul general al TAROM: Compania va exista cu siguranță și anul următor; avem planuri mari
TAROM va exista cu siguranță și anul viitor, avem planuri mari pentru companie și îndemn toți pasagerii să cumpere cu încredere bilete, pentru că traversăm un proces de modernizare și consolidare, a transmis, luni, directorul general al TAROM, Cristian Anghel. Prezent la o conferință de presă susținută de ministrul Transporturilor
Petrescu (ASF): Utilizarea inteligenței artificiale în companii trebuie însoțită de mecanisme de guvernanță
Utilizarea inteligenței artificiale în activitatea companiilor trebuie însoțită de mecanisme de guvernanță care să permită consiliilor de administrație să înțeleagă implicațiile acestor tehnologii, să evalueze oportunitățile și riscurile și să își exercite eficient responsabilitățile, a declarat președintele Autorității de Supraveghere Financi
Popa (MTI): Până la final de an avem planificați 138 de kilometri de drumuri ce vor fi deschiși circulației; pe Dunăre, ne intersează Bala 2
Un total de 138 de kilometri de autostradă și drum expres sunt planificați pentru a fi dați în trafic până la finele anului, eventual cu 10 kilometri mai puțjn, dacă nu reușim să operaționalizăm tunelul Momaia, iar pe Dunăre ne interesează proiectele Bala 2 și Fast Danube, a declarat, luni, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa,
Ivan: Simplificarea legislației este necesară pentru creșterea capacităților de producție și stocare a energiei
Simplificarea legislației din domeniul energetic este necesară pentru dezvoltarea capacităților de producție și stocare a energiei, iar proiectele importante din sector trebuie susținute printr-o colaborare între Parlament, Ministerul Energiei și reprezentanții industriei, a declarat luni vicepreședintele Camerei Deputaților, Bogdan Ivan, la o conferință privin
Black Friday 2026 a generat aproximativ 1,7 milioane de tranzacții, în valoare de 865 de milioane de lei (procesator)
Black Friday 2026 a generat aproximativ 1,7 milioane de tranzacții, în valoare de 865 de milioane de lei, procesate prin PayU România, pe măsură ce consumatorii au profitat de campaniile de cumpărături organizate de comercianții parteneri ai companiei procesatoare pe 6 noiembrie. Dincolo de volumele tranzacționate, datele PayU arat
Popa (MTI): Este nevoie de o concediere colectivă la CFR Marfă; statul trebuie să plătească 56 de milioane de lei salariaților companiei
Statul român va trebui să scoată 56 de milioane de lei, aproximativ 11 milioane de euro, pentru a acoperi salariile restante și compensatorii ale celor 1.500 de angajați ai CFR Marfă, deoarece este nevoie de o concediere colectivă, în condițiile în care România riscă intrarea în infringement pentru că există două companii cu același scop
Richard (Engie România): Schema de plafonare a prețurilor la gaze pentru populație ar trebui prelungită după 1 aprilie 2027
Schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii casnici ar trebui prelungită și după 1 aprilie 2027, până când condițiile de piață vor permite practicarea unor prețuri adecvate, în contextul volatilității ridicate de pe piețele energetice, a declarat luni directorul general al Engie România, Nicolas Richard, la o conferin
Corina Popescu (Moldelectrica): Peste Prut lucrurile se desfășoară cu viteză extraordinar de mare; ieri s-a dat în exploatare Linia Independenței
Important pentru sectorul energetic este să construim, iar peste Prut lucrurile se desfășoară cu viteză extraordinar de mare, ieri s-a dat în exploatare Linia Independenței, o nouă linie internă de 400 de kilovolți, care unește Vulcănești cu centrul de consum al țării, a declarat, luni, Corina Popescu, președinte CA Moldelectrica, la o conferință privind provoc
ASFOR: Pregătirea pentru aplicarea Regulamentului european privind defrișările nu mai poate fi amânată
Asociația Forestierilor din România (ASFOR) susține că operatorii de lemn trebuie să înceapă pregătirile având în vedere că, din 30 decembrie, lemnul și produsele din lemn vor putea fi puse pe piață sau exportate doar dacă îndeplinesc cerințele Regulamentului european privind defrișările (EUDR). 'Peste mai puț
Plaveti (Hidroelectrica): Gradul de umplere a lacurilor de acumulare este sub 50%; seceta ne-a afectat producția de energie
Gradul de umplere a lacurilor de acumulare ale Hidroelectrica este sub 50%, iar debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, ceea ce afectează producția de energie hidroelectrică și impune o gestionare prudentă a rezervelor de apă în sezonul rece, a declarat luni Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, la
România a avut în august cea mai mare creștere din UE a producției din sectorul serviciilor
Producția din sectorul serviciilor (ajustată sezonier) a crescut cu 0,3%, atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, în luna august 2026 comparativ cu luna iulie 2026, potrivit datelor publicate luni de Eurostat. În rândul statelor membre, cele mai mai creșteri lunare au fost înregistrate &ic
Munteanu (Transelectrica): Mie mi se pare că disensiunile și cearta nu scad prețul energiei, dar investițiile în oameni o fac
Investiția în oameni ar trebui să fie scopul nostru pentru următorii ani, pentru că în spatele oricărui proiect stau oamenii, a declarat, luni, Ștefăniță Munteanu, președintele Directoratului Transelectrica, la o conferință privind provocările iernii 2026 - 2027 pentru sistemul energetic național. 'Eu îmi păstrez optimism
Jude (Romgaz): Producția internă de gaze naturale va depăși consumul României odată cu exploatarea Neptun Deep
Producția internă de gaze naturale ar urma să depășească necesarul de consum al României odată cu atingerea nivelului de platou al producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual, la care se adaugă circa 8 miliarde de metri cubi din zăcămintele terestre, a declarat luni Aristotel Jude, membru al Con
Jude (Romgaz): Centrala de la Iernut ar putea intra în operare comercială la jumătatea anului 2027
Centrala de la Iernut ar putea să fie sincronizată la Sistemul Energetic Național în primul semestru din 2027 și să intre în operare comercială la jumătatea anului viitor, a declarat, luni, Aristotel Jude, director general adjunct la Romgaz, la o conferință privind provocările iernii 2026 - 2027 pentru sistemul energetic național.








