Interesul consumatorilor pentru mașinile electrice, pe un trend de scădere în favoarea motoarelor clasice (studiu)

Mașinile cu combustie internă câștigă teren în preferințele consumatorilor de pe mai multe piețe globale, în defavoarea vehiculelor electrice, conform Deloitte 2025 Global Automotive Consumer Study.
Cercetarea publicată joi arată că preferințele consumatorilor din Germania indică o creștere de la 49%, în 2024, la 53% în acest an, trend similar și în: Japonia (41% față de 34% în 2024), India (54% față de 49%) și China (38% față de 33%). De asemenea, în SUA, motoarele clasice dețin o pondere ridicată în opțiunile consumatorilor, chiar dacă procentul e pe un trend descendent (62% față de 67%, în 2024).
În schimb, indiferent de tipul motorului, prețul și calitatea produsului rămân principalele criterii de alegere a mărcii pentru următoarea mașină în cazul consumatorilor din Germania (62%) și Marea Britanie (62%), respectiv SUA (58%), Marea Britanie (62%) și Asia de Sud-Est (65%), în timp ce performanța vehiculului este pe primul loc în Coreea de Sud (59%).
Potrivit sursei citate, cei care totuși intenționează să cumpere o mașină electrică sunt motivați, în principal, de protecția mediului, în India (63%) și Germania (54%), și de costul mai redus cu alimentarea, în Asia de Sud-Est (64%), Japonia (61%) și Marea Britanie (59%).
Pe de altă parte, programele guvernamentale de susținere a producției de vehicule cu grad redus de poluare nu se află printre primele trei argumente în favoarea achiziționării unei mașini electrice decât în Germania (33% din consumatori).
Totodată, conform studiului, crește ponderea consumatorilor care vor să schimbe marca de vehicul la următoarea achiziție - la 76% în China (de la 73% în 2024), la 71% în Asia de Sud-Est, 51% în Marea Britanie sau 46% în Germania, ceea ce indică o intensificare a concurenței pe această piață. În plus, nici loialitatea față de producătorii locali nu mai este prea puternică, cu excepția Japoniei (unde 76% sunt loiali producătorilor locali). Consumatorii spun că nu contează țara de producție dacă mașina aleasă le satisface nevoile - Marea Britanie (68%), China (52%), Germania (50%), SUA (47%).
Referitor la mașinile electrice pe baterie, participanții la studiu sunt, în general, preocupați de autonomie (Germania - 54%, Marea Britanie 52%), de preț (Germania - 45% și Marea Britanie - 49%), de timpul de alimentare (Japonia - 49%, Marea Britanie - 47%), de infrastructura publică de încărcare (Germania - 43%) și de siguranța tehnologiei integrată în baterie (Coreea de Sud - 49%).
O altă preocupare în acest caz este legată de reciclarea bateriilor și de entitatea care ar trebui să fie responsabilă în acest sens. În timp ce consumatori din Japonia și din Coreea de Sud consideră că producătorul mașinii ar trebui să gestioneze bateriile pe întreaga durată de viață (35%, respectiv 31%), germanii pun pe primul loc producătorul bateriei (21%), iar consumatorii din China (26%), Asia de Sud-Est (25%) și din Marea Britanie (19%) cred că ar trebui să existe o entitate dedicată care să se ocupe de reciclare.
La realizarea studiului Deloitte 2025 Global Automotive Consumer Study au participat aproximativ 31.000 de consumatori din 30 de țări, dintre care 13 state europene (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Turcia și Ungaria). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
BERD alocă 15 milioane de euro Fondului Morphosis Capital II, pentru a susține IMM-urile
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a alocat 15 milioane de euro către Morphosis Capital Fund II, un fond de private equity administrat de Morphosis Capital Partners, pentru a susține întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și companiile din segmentul lower mid-market din România și din întreaga regiune a Europei Centrale și
Ministerul Finanțelor a atras aproape 452 milioane euro prin a doua ofertă de titluri de stat Fidelis
Ministerul Finanțelor (MF) a atras peste 1,4 miliarde lei și, respectiv, 168 milioane euro, valori însumând peste 2,2 miliarde lei (aproape 452 milioane euro), prin a două oferta primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis) derulată în acest an prin sistemele Bursei de Valori București (BVB). 'A
FPIOR: Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României
Mediatizarea unor probleme izolate din industria ospitalității aduce grave prejudicii României, susțin reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), care își reafirmă angajamentul pentru o colaborare constructivă cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și alte autorități de control.
MADR: Toate proiectele declarate eligibile în cadrul Submăsurii privind investițiile în exploatații agricole primesc finanțare
Bugetul aferent Submăsurii 4.1.1. - Investiții în exploatații agricole a fost suplimentat, în așa fel încât toate proiectele declarate eligibile să poată fi susținute financiar pentru implementare, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Majorarea bugetului a fost posibilă în urma dem
Peste 342,4 de milioane de lei pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate în 2025 (proiect)
Legumicultorii vor putea beneficia de un sprijin de 1,5 euro/mp pentru cultivarea legumelor în spații protejate, resursele financiare necesare aplicării acestei scheme de ajutor de minimis fiind de 342,4 milioane de lei pentru anul 2025, informează Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Proiectul de Hotărâre a Guve
CCF: Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi
Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi, iar alte state UE procedează diferit, susțin reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF). Potrivit unui comunicat transmis joi de CCF, noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor î
CCIR promovează mediul de afaceri românesc în America Latină și Caraibe
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, promovează zona Americii Latine în rândul oamenilor de afaceri din România, ca fiind o destinație de afaceri foarte importantă. Potrivit unui comunicat al CCIR, Mihai Daraban a avut, joi, o întâlnire oficială cu Grupul șefilor de m
Președintele Curții de Conturi a României și președintele IBAN, discuții despre întărirea cooperării între cele două instituții
Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a discutat joi cu președintele Consiliului Internațional al Auditorilor pentru NATO (IBAN), Radek Visinger, despre întărirea cooperării între cele două instituții, în contextul Memorandumului de Înțelegere semnat la data de 26 martie 2024, la sediul NATO, potrivit unui comunicat r
Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei pentru 'instigarea publică la procese împotriva societății civile'
Activiștii organizației de mediu Greenpeace solicită demisia ministrului Energiei, Sebastian Burduja, invocând faptul că 'este inacceptabil, într-un stat democratic, ca ministrul Energiei să iasă public cu mesaje prin care cere directorilor companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile care contestă proiecte controversate'.
Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României, reprezentând peste 2% din economia națională (studiu)
Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei românești, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul național, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), se menționează într-un comunicat de presă.
Recompensele financiare, cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români (studiu)
Recompensele financiare reprezintă cel mai important factor de apreciere pentru nouă din zece angajați români, iar cele mai dorite forme de recunoaștere sunt bonusurile, potrivit studiului care analizează evoluția și tendințele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România. Studiul anual Benefit, realizat de Edenred
AFIR: Buget de 86,64 milioane de euro pentru proiecte de investiții în sectorul forestier
Prima sesiune de primire a proiectelor de investiții în sectorul forestier va avea loc în perioada 7 aprilie - 4 iulie 2025, alocarea financiară fiind de peste 86,64 milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES. Instituția a publicat pe
Poșta Română a implementat o soluție informatică pentru digitalizarea proceselor interne ale companiei
Poșta Română a finalizat implementarea aplicației 'Control Numerar' - o soluție informatică dezvoltată integral 'in-house', ce permite monitorizarea precisă a fluxului de numerar, de la nivel central până la fiecare subunitate poștală, oferind un control sporit asupra fondurilor companiei. 'Implementarea aplicaț
Păunescu (BNR): Este de datoria noastră să solicităm dreptul real, cert și imprescriptibil privind creanța pe care o avem față de Rusia
Consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, susține că este de datoria noastră să solicităm dreptul 'real, cert și imprescriptibil' privind creanța pe care o avem față de Rusia, de peste un secol, fiind încrezător în ajutorul pe care Comisia Europeană și Parlamentul European îl acordă României. Banca Nați
Importurile la prețuri de dumping și lipsa finanțării ''ofilesc'' afacerile producătorilor de flori din România
Producătorii români de flori solicită autorităților un ajutor financiar pentru a evita falimentul, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă din cauza importurilor masive de flori la prețuri de dumping, mult sub costurile lor de producție, din țări în care totul se subvenționează, de la producție până la desfacere.