Un procent de 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții, însă ritmul transformării este perceput de aproape jumătate dintre respondenți (49%) ca fiind inegal între mediul privat și instituțiile statului, relevă un studiu Ipsos realizat pentru Edge Institute, dat miercuri publicității.

În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.

Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor, arată cercetarea.

Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni - 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.

Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, în condițiile în care doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.

Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia. În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.

Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.

Studiul Ipsos a fost realizat în a doua jumătate a lui 2024 pe un eșantion reprezentativ la nivel național, 18+, format din 1500 de respondenți, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, folosind un pas statistic de selecție a respondenților.

Într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu. Pentru a răspunde acestei nevoi de creștere accelerată, s-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală.

Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare. Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în 'Decada Digitală'/DESI, un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.

'Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora - un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani', a declarat Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute, citat în cadrul prezentării studiului.

Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcții strategice: creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)