Procesul de aprobare a hotărârilor de Consiliu local necesită, anual, 37.752 de drumuri dus-întors pentru transportarea documentelor fizice între primăriile de comună și prefecturi, semn că, la ora actuală, digitalizarea în România rămâne sufocată sub teancuri de hârtie, este concluzia unui raport al Centrului de Formare APSAP, dat publicității miercuri.

'România continuă să se afunde într-un paradox birocratic care anulează orice progres în digitalizarea administrației publice. Deși autoritățile susțin modernizarea sistemului, birocrația continuă să domine: documentele 'digitale' ajung, în final, să fie tipărite, transportate fizic și arhivate în dosare prăfuite. Un exemplu elocvent este procesul de aprobare a hotărârilor de consiliu local (HCL), care generează 37.752 de drumuri dus-întors anual între primăriile de comună și prefecturi, doar pentru controlul de legalitate, potrivit unui calcul făcut de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de pregătire profesională a angajaților în numeroase domenii. Însă, realitatea arată că multe activități ale administrației publice implică generarea de documente, implicit duplicarea celor depuse online prin tipărirea lor, ceea ce se transformă într-o muncă ineficientă și cheltuieli ridicate (...) La nivel național, România are 3.146 de unități administrativ-teritoriale, excluzând primăriile municipiilor reședință de județ și Municipiul București', menționează sursa citată.

APSAP susține că acest proces ar putea fi complet digitalizat, însă România rămâne blocată într-o birocrație sufocantă, iar în loc să fie redusă cantitatea de hârtie folosită, este creat un sistem care doar adaugă noi documente electronice care, în final, trebuie tot printate, semnate și transportate fizic.

'În anul 2025, România continuă să funcționeze, în multe privințe, ca acum un secol. Dosarele voluminoase, pline cu hârtii, continuă să fie regula, iar procesul decizional, de la inițierea unui proiect de lege până la adoptarea acestuia, este un adevărat maraton birocratic ce implică, evident, multă hârtie. Digitalizarea administrației rămâne doar un deziderat frumos ambalat în discursuri optimiste, dar fără aplicabilitate reală. În ultimii ani, 'digitalizarea' a devenit un cuvânt la modă, folosit în aproape orice discurs politic. Însă, digitalizarea reală presupune eliminarea completă a hârtiilor și automatizarea proceselor, nu doar crearea unor noi formulare electronice care, în final, trebuie printate și arhivate fizic. În România, implementarea unui sistem de digitalizare nu înlocuiește birocrația tradițională, ci doar se adaugă la volumul uriaș de documente care continuă să fie tipărite', a declarat, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, președintele Centrului de Formare APSAP, Bogdan Costin Fârșirotu.

În viziunea APSAP, în România, 'digitalizarea eșuează chiar acolo unde ar trebui să funcționeze impecabil: în accesarea fondurilor europene destinate digitalizării'.

'Banii europeni, puși la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - Componenta 7, ar trebui să transforme administrația și economia, dar sunt sufocați de un paradox birocratic revoltător. România gestionează un buget de 1,62 miliarde de euro, însă procesul de accesare a acestor fonduri arată mai degrabă ca o parodie administrativă decât ca un program modernizat. Milioane de pagini tipărite, scanate și apoi semnate digital sunt evaluate, ironic, în format fizic, pe hârtie, de echipele de monitorizare de la minister, organismul intermediar regional sau autoritatea de management. O birocrație absurdă care demonstrează că, în România, digitalizarea este doar un slogan pompos pe hârtie... multă hârtie!', punctează Fârșirotu.

De asemenea, pentru cursuri finanțate din fonduri europene, statul solicită o cantitate mare de documente tipărite, în timp ce evaluarea și decontarea cheltuielilor se complică de cel puțin zece ori, transformând o inițiativă de sprijinire a educației într-un labirint birocratic aproape imposibil de parcurs.

Înființat în anul 2014, Centrul de Formare APSAP este o organizație neguvernamentală din România, specializată în furnizarea de programe de formare profesională pentru sectorul public și privat

Cursurile oferite de APSAP sunt diverse și acoperă domenii precum: resursele umane, protecția datelor, competențele digitale, marketingul digital și social media, public speaking, competențele antreprenoriale, managementul de proiect și multe altele. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației.

În ultimii patru ani, Centrul a organizat peste 3.000 de programe de formare și conferințe naționale, cu peste 100.000 de participanți, printre care funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii profesionale din întreaga țară. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)