Instituții guvernamentale, primării, unități de învățământ, autorități publice, unități spitalicești, instituții financiar-bancare și asiguratori, companii de transport și energie sunt printre persoanele juridice care au fost afectate de incidentul de securitate cibernetică care a afectat operatorul de telecomunicații Orange România, în data de 23 februarie 2025, informează Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES.

'Urmare a incidentului de securitate cibernetică care a afectat operatorul de telecomunicații Orange România (Orange RO) din data de 23 februarie 2025 și mediatizat la data de 25 februarie 2025, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC sau Directoratul), în calitate de autoritate națională cu atribuții în asigurarea securității spațiului cibernetic național civil (cf. OUG 104/2021), a demarat o acțiune de analiză a incidentului cibernetic menționat. DNSC este în contact cu Orange România privind incidentul, iar din concluziile preliminare ale analizei menționăm că, pe lângă persoane fizice, au fost identificate și persoane juridice inclusiv instituții guvernamentale, primării, unități de învățământ, autorități publice, unități spitalicești, instituții financiar-bancare și asiguratori, companii de transport și energie', notează instituția.

În context, DNSC consideră important de avut în vedere următoarele riscuri și amenințări subsecvente atacului ca fiind cele mai relevante pentru următoare perioadă pentru entitățile și utilizatorii impactați: creșterea riscului de campanii de tip phishing, riscul de atacuri subsecvente în special asupra sectorului telecomunicațiilor, riscuri de fraudă și furt de identitate, riscul de inginerie socială și escaladarea accesului și riscul de fraudă comercială prin emiterea de documente false.

Totodată, experții în securitate cibernetică vin cu o serie de recomandări pentru utilizatori, precum: să fie vigilenți cu privire la viitoare apeluri, emailuri sau mesaje primite din partea persoanelor ce susțin că ar fi angajați ai companiei Orange România; atenție sporită cu privire la apeluri, emailuri sau mesaje suspecte legate de actualizare factură, date, sau alte tipuri de cereri ce par a veni din partea companiei Orange România; orice astfel de solicitări să fie tratate cu suspiciune și verificate prin canalele oficiale Orange România; raportarea către Directorat a oricărei tentative suspecte prin platforma PNRISC (https://pnrisc.dnsc.ro/), sporirea măsurilor de securitate asupra conturilor de utilizator/client asociate aplicațiilor administrate de Orange România, inclusiv prin schimbarea parolelor, re-instalarea aplicațiilor respective pe telefoanele mobile sau tablete, precum și prin activarea sau implementarea de autentificare cu mai mulți factori (MFA/2FA).

De asemenea, este nevoie de atenție cu privire la accesarea linkurilor către pagini de web ce au elemente grafice similare cu ale Orange România, prin verificarea veridicității domeniului pe care îl accesează, precum și utilizarea instrumentelor de tip https://www.scamadviser.com/, dar și monitorizarea tranzacțiilor efectuate pe cardurile bancare asociate contractelor cu Orange România și activarea, dacă este posibilă a notificărilor pentru aceste tranzacții; la primele indicii este necesară contactarea băncii emitente, pentru blocarea conturilor și/sau tranzacțiilor.

Mass media au relatat, săptămâna trecută, că un hacker din grupul HellCat a furat și publicat 380.000 de adrese de e-mail și documente interne ale Orange România, iar diverse date confidențiale, inclusiv detalii parțiale de carduri de credit și informații angajați, au fost divulgate.

Ulterior, compania a confirmat breșa într-o aplicație non-critică și a anunțat că investighează incidentul pentru a minimiza efectele atacului. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)