Numărul firmelor în dificultate, mai mare la începutul lui 2025 decât în anul pandemiei și va crește semnificativ (analiză)
Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an, în diverse stadii - dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată - cifra reprezentând un record al ultimilor cinci ani, cele mai multe firme cu probleme fiind consemnate în București și județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov, arată o analiză Sierra Quadrant, dată vineri publicității.
Potrivit sursei citate, numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nivel dublu față de cel din perioada crizei economice din 2008-2009.
'Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creștere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 - 0,6%). Inflația record din România, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte. Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020)', se arată într-un comunicat al companiei.
În anul coronavirus, când activitatea economică era puternic afectată de restricțiile impuse de virusul COVID-19, un număr de 93.706 firme se aflau în dificultate, cu 61.500 mai puține decât în anul 2024.
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerțului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% față de 2023.
Și numărul radierilor de firme a crescut anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care și-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii. De asemenea, numărul insolvențelor a crescut cu 9,38%, la 7.274 companii.
Conform analizei, cele mai multe firme dispărute din mediul economic sunt din sectoarele: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmate de activitățile profesionale, științifice și tehnice, sectorul construcțiilor și transport și depozitare.
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București și în județele Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov.
Scăderea semnificativă a vânzărilor în volum, pe fondul efectelor inflației, se află în prim-plan în aproape toate domeniile economice. Accentuarea blocajului financiar este, de asemenea, una dintre cauzele care au dus ca multe firme să înregistreze probleme financiare', afirmă consultanții Sierra Quadrant.
'În esență, economia continuă să resimtă din plin efectele inflației, creșterii costurilor operaționale și accentuarea fenomenului de dezintermediere. Business-ul a devenit, în multe domenii, un teren destul de arid în care rezistă doar cei care știu să își adapteze expunerile financiare, volumul de activitate și mai ales cheltuielile operaționale'', este de părere Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.
Dincolo de efectele inflației, printre cauzele numărului mare de firme aflate în dificultate se află creșterea taxelor și a impozitelor, a salariului minim pe economie, reducerea creditului furnizor și limitarea accesului la creditare.
'Din păcate, multe firme n-au anticipat dinamica economiei și nu și-au restructurat activitatea, așa cum avertizam încă de acum 2 ani, de după pandemie. Au crezut că redeschiderea piețelor, după lockdown-ul pandemic, va genera un val de creștere economică fără precedent, s-au împrumutat, au deschis noi linii de business și au pariat greșit, din punct de vedere al planurilor de business. Așa s-a ajuns ca multe firme să își rostogolească datoriile, leasing-urile, în speranța că anul viitor va fi mai bine. Din păcate, economia a performat așa cum anticipam, din ce în ce mai slab'', a adăugat el.
În opinia experților, de modul în care firmele vor gestiona aceste riscuri va depinde supraviețuirea acestora într-o perioadă în care problemele economice tind să se accentueze.
Potrivit estimărilor Sierra Quadrant, numărul firmelor cu probleme, în diverse stadii de radiere, insolvență, dizolvare sau suspendare a activității, va crește semnificativ în acest an, de la 155.000 spre 170.000 - 180.000 de companii. Motivele țin, în principal, de scăderea activității economice și de efectul noilor restricții privind activitatea microîntreprinderilor.
'Multe dintre firmele care se vor închide în 2025, peste 25% sunt firme 'zombie', companii care, așa cum arată și datele BNR, nu mai produc suficiente venituri pentru a-și continua activitatea și care trăiesc doar prin noi împrumuturi sau amânări. În plus, să nu ignorăm faptul că mai mult de o treime dintre firmele mari sunt în dificultate din cauza noilor taxe (pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp etc.) și a scăderii semnificative a volumului vânzărilor', arată analiza.
De asemenea, experții de la Sierra Quadrant avertizează că lanțurile economice atârnă 'de un fir de ață' în multe domenii, de la comerț la transporturi și construcții.
'Sunt firme care, la prima vedere, funcționează normal însă ascund datorii rostogolite de la an la an și care au capitaluri proprii negative. În plus, nu mai fac niciun fel de investiții, iar asta le afectează competitivitatea și, foarte important, caută să întârzie cât mai mult plățile, încercând să reziste din cash flow. Pentru acestea, și nu numai pentru ele, pentru toate firmele de pe lanțul economic respectiv, intrarea în dificultate a unui partener riscă oricând să declanșeze un efect similar cu prăbușirea unui castel de cărți de joc'', avertizează specialiștii.
Rezultatele celei de-a XI-a ediții a Barometrului de opinie privind starea economiei, desfășurat la finele anului trecut de Frames la comanda Sierra Quadrant și la care au participat 1.023 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din economie, relevă că 2 din 3 respondenți au declarat că nu vor deschide noi linii de business și investiții în acest an. 56% dintre ei vor miza, în 2025, pe restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare, în tentativa de a se adapta la situația economică fragilă, generată de efectele scăderii vânzărilor, amplificării blocajului financiar și inflației semnificative.
Cei mai mulți dintre oamenii de afaceri chestionați (82%) consideră că 2025 va fi un an dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 11% consideră că anul va fi unul bun pentru business.
În opinia analiștilor, în 2025 mai mult ca oricând expertiza de business va face diferența între firmele care vor eșua și cele care se vor extinde și vor câștiga cote nesperate de piață.
'Scăderea vânzărilor, generată în principal de deprecierea puterii de cumpărare și în general de înrăutățirea condițiilor de business, va duce multe firme în pragul insolvenței și al falimentului. Antreprenorii trebuie să știe că pot evita aceste situații prin dezvoltarea unor programe de însănătoșire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv', transmite Ovidiu Neacșu.
În cazul procedurii Acordului de Restructurare, de exemplu, firma aflată în dificultate, cu plățile blocate, cu probleme financiare majore, le propune un acord de restructurare creditorilor afectați. Procedura acordului de restructurare este accesibilă deoarece este o procedură parțial judiciară și avantajoasă pentru că oferă o monitorizare activă a respectării acordului cu ajutorul unor specialiști desemnați în acest scop, care asistă părțile implicate să ducă la bun sfârșit prevederile acestuia.
Cu o experiență de peste 26 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu etc. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
MADR: Modificările aduse Legii 122/2023 vizează combaterea pestei porcine africane și sprijinirea fermelor
Transportul ilegal a șase sau mai multe porcine va constitui infracțiune, iar animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate, potrivit modificărilor aduse Legii 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane (PPA), adoptate miercuri în plenul Parlamentului României, informează Minister
Diana Buzoianu: Raportul Corpului de Control a identificat zeci de probleme sistemice la ANM
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, finalizat în luna octombrie, a identificat zeci de probleme sistemice la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar conducerea instituției ar fi fost informată încă din noiembrie 2025 despre posibile nereguli în achizițiile directe, susține ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu
Grupul MOL va produce biometan într-o nouă instalație inaugurată la Szarvas
Grupul maghiar MOL a inaugurat prima sa unitate de producție a biometanului, la Szarvas, în urma unei investiții de peste 2,7 miliarde de forinți, potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis miercuri AGERPRES. Noua instalație poate produce, din biogaz, biometan cu un grad de puritate adecvat pentru injectarea în rețeaua
Pistol: Lotul 1 al Autostrăzii Bacău-Pașcani (A7) se apropie de 70%; finalizarea lotului anul acesta depinde de asigurarea finanțării
Lotul 1 al Autostrăzii Bacău - Pașcani (A7) se apropie de 70%, iar constructorul român (UMB) este mobilizat în șantier cu 500 de muncitori și 350 de utilaje pentru a finaliza anul acesta lucrările pe cei 30,3 kilometri dintre Săucești și Trifești, a anunțat, miercuri, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNA
Darău: Cea mai mare parte din PNRR a fost dedicată digitalizării
Cea mai mare parte din suma din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost dedicată digitalizării, fiind livrate 63 de aplicații guvernamentale în cloud, 240 de procese automatizate în administrația publică, 995 de sate conectate la internet de mare viteză, 580 de biblioteci modernizate și peste 61.000 de persoane formate în competențe
DNSC: Incident de securitate ce vizează vulnerabilități ale unor instalații frigorifice, descoperit în Franța
CERT-FR din cadrul Agenției Naționale de Securitate a Sistemelor Informatice din Franța (ANSSI) a emis o alertă cu privire la compromiterea unui număr semnificativ de controlere utilizate pentru administrarea și monitorizarea, de la distanță, a unor instalații frigorifice, informează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-un comunicat
AAC: România riscă o reducere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, în următorul exercițiu financiar
România riscă o reducere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, care ar putea ajunge, într-un scenariu extins, la aproximativ 6,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar, arată estimările Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), publicate miercuri. Organizația anunță lansarea pe websit
România, pe locul patru în Europa la achiziția de produse electronice ieftine, dar pe ultimul loc la reciclare și reutilizare (studiu)
România ocupă locul al patrulea dintre 12 țări europene în ceea ce privește achiziția de produse electronice de mici dimensiuni și accesibile ca preț, însă se situează pe ultimul loc în privința utilizării exclusive a soluțiilor de reciclare sau reutilizare a acestora, potrivit studiului Fast Tech Consumer Study 2026, prezentat miercuri de dou
Darău: Nu a existat nicio ofertă mai mare pentru vânzarea companiei de la Șantierul Naval Mangalia
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a precizat, miercuri, într-o conferință de bilanț ministerial, că pentru Șantierul Naval Mangalia nu au existat oferte mai mari din partea investitorilor decât suma de 138 de milioane de euro pe care a fost vândut către compania germană Rheinmetall.
ANOFM: Angajatorii oferă 32.246 de posturi la nivel național; 84 de locuri de muncă sunt disponibile prin Eures
Angajatorii oferă, la nivel național, 32.246 locuri de muncă, în acest moment, iar operatorii economici din Spațiul Economic European (SEE), un număr de 84 de posturi, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), într-un comunicat de presă, transmis miercuri AGERPRES. Potrivit datelor centralizate, din totalul postu
Angajații din România folosesc inteligența artificială mai mult în viața personală decât la locul de muncă (analiză)
Peste jumătate (58%) dintre angajații din România au utilizat inteligența artificială (IA) la locul de muncă în ultimele 12 luni, față de 42% în urmă cu un an, însă folosirea acestei tehnologii rămâne mult mai răspândită în viața personală, unde ponderea ajunge la 85%, potrivit ediției din 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes
România se confruntă cu goluri de finanțare la final de an; statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor restante (analiză)
România se confruntă cu presiuni asupra finanțării cheltuielilor publice în ultimul trimestru al anului, în condițiile în care bugetul este afectat de creșterea costurilor de finanțare și de întârzierile în atragerea fondurilor europene, iar statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor pe care le are deja de înca
Petrescu (ASF): Dezvoltarea unei piețe de capital mai profunde, mai lichide și mai accesibile reprezintă o prioritate instituțională
Dezvoltarea unei piețe de capital mai profunde, mai lichide și mai accesibile reprezintă o prioritate instituțională pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în condițiile în care România are nevoie de un ecosistem financiar capabil să susțină inițiativa antreprenorială și să mobilizeze capital pentru investiții productive, a declarat miercuri p
BVB Arena 2026: Patruzeci de companii antreprenoriale vor fi selectate pentru întâlniri cu profesioniștii pieței de capital
Un număr de 40 de companii antreprenoriale românești vor fi selectate în cadrul ediției 2026 a programului BVB Arena, lansată miercuri de Bursa de Valori București (BVB), acestea urmând să participe la întâlniri individuale cu profesioniști ai pieței de capital, potrivit reprezentanților operatorului bursier. Directorul general al
AMEPIP susține că nu blochează numirea administratorilor ANM, ci își exercită atribuțiile legale de verificare
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) nu blochează numirea membrilor Consiliului de Administrație al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), ci își exercită atribuțiile legale de verificare, precizează, miercuri, instituția. Reacția AMEPIP vine în contextul





