Burduja: Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României
Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili, însă, în același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă, iar renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României, a scris, duminică, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
'În ultimele zile, am observat o serie de sentințe publice, pronunțate cu furie proletară de oameni care habar nu au diferența dintre watt și volt. E ușor să manipulezi pe teme legate de energie: subiectul e pe cât de important pentru traiul românilor de fiecare zi și pentru competitivitatea companiilor românești, pe atât de complex. Atacurile dovedesc nepricepere, dar și panică în fața obiectivelor și proiectelor noastre de a securiza independența energetică a României. E lesne de văzut pe cine am deranjat, dar fiți pe pace, mergem până la capăt. De aproape doi ani, spun un lucru de bun simț. În trilema energetică, ordinea de priorități este una singură pentru România: energie sigură, energie accesibilă și competitivă, energie curată. Asta nu are legătură cu evoluțiile politicii naționale sau internaționale, ci cu bunul simț al unui calcul rațional. Am fost și voi rămâne consecvent acestui principiu', a notat Burduja.
Ministrul Energiei afirmă că România va continua să investească masiv în capacități de producție din surse regenerabile, pentru că doar așa se poate obține un mediu mai curat și 'prețuri corecte la energie pentru toți cetățenii'.
'Mai nou, sunt atacat că aș fi 'împotriva' tranziției verzi. Nimic mai fals. Am atras miliarde de euro din fonduri nerambursabile pentru investiții în producția de energie solară și eoliană, 10.000 MW noi pentru sistemul energetic românesc. Am finalizat anul trecut prima schemă națională pentru contracte pentru diferența (1.000 MW eolian și 500 MW solar), iar anul acesta vom finaliza a doua schemă similară, pentru o capacitate triplă (3.500 MW). Continuăm să investim masiv în capacități de producție din surse regenerabile, pentru că doar așa putem obține un mediu mai curat și prețuri corecte la energie pentru toți cetățenii. Doar anul trecut am pus în funcțiune noi capacități de producție eolian+solar de peste 700 MW, de două ori mai mult decât s-a pus în funcțiune în total din 2016 până în 2023 (8 ani!). Iar anul acesta ne așteptăm să dublăm acest record', susține șeful de la Energie.
Sebastian Burduja a enumerat proiectele făcute pentru energia verde a României, respectiv: PNRR investiția 1 - peste 300 de contracte semnate pentru 1.800 MW noi, noi proiecte în lucru, o parte finalizate și decontate; PNRR investiția 2 - apel salvat, contracte semnate pentru producția de hidrogen verde; PNRR investiția 4 - contracte semnate, proiecte în execuție pentru baterii de stocare și fabrici de baterii și panouri românești, ca să nu mai importăm produse din afara UE cu bani europeni; Fondul pentru Modernizare - 815 milioane euro pentru producție și autoconsum energie verde, proiecte în evaluare, peste 2.500 MW; schemele CFD finanțate din Fondul de Modernizare (FM) - 3 miliarde euro, 5.000 MW solar și eolian; FM - 700 milioane euro pentru parcuri solare în comunități, beneficiari instituții publice; FM - apel stocare în baterii, deschis până pe 17 februarie, 150 milioane de euro.
La toate acestea se adaugă hidrocentralele deblocate după zeci de ani, tot energie curată, programul nuclear, 2.200 MW noi, contracte semnate și proiecte 'puse pe șine', dar și investiții în rețelele de transport și distribuție etc.
'Toate investițiile în energie curată vor continua și vom absorbi toți banii europeni disponibili. În același timp, tranziția energetică trebuie să fie pragmatică și sustenabilă. Renegocierea planului de eliminare a cărbunelui este o necesitate pentru securitatea energetică a României. Cine zice altfel trebuie să demonstreze public ce va face România fără 2.000 MW producție în bandă din 2026, așa cum au hotărât cei care au scris PNRR-ul. Principiul corect este înlocuirea acestor grupuri cu grupuri pe gaz, apoi cu centrale nucleare. Cu adevărat, este important pentru toată Europa să continuăm să ne bazăm pe capacități de producție în bandă care asigură stabilitatea și securitatea sistemului energetic. Iar dacă administrația Trump renunță la obiectivele de climă nu înseamnă că trebuie să facem la fel, ci că dacă nu schimbăm nimic vom pierde și mai mult din competitivitatea europeană în fața SUA, China etc. Tranziția nu înseamnă sacrificiu necondiționat, ci construcție pentru viitor. Și nu putem construi o economie verde cu adevărat puternică fără să avem o fundație stabilă. Asta înseamnă investiții în regenerabile, da, dar și o utilizare inteligentă a resurselor pe care le avem: gaze naturale, energie nucleară și, temporar, cărbune', a explicat ministrul.
El a subliniat că, sub mandatul său, Ministerul Energiei a salvat toate jaloanele și a dat asigurări că va face 'tot posibilul' pentru a le îndeplini până la capăt.
'Legat de PNRR, voi reveni separat pentru a spulbera dezinformările. Sub mandatul meu, Ministerul Energiei a salvat toate jaloanele și va face tot posibilul pentru a le îndeplini până la capăt', a transmis Burduja. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu







