Ministerul Energiei are în 2025 un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut, iar cea mai mare parte a creditelor bugetare merge pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

'Avem un buget bazat pe responsabilitate și proiecte de dezvoltare, pentru care un leu investit astăzi poate genera un efect de multiplicare pentru viitor. În energie, avem un buget de 14,7 miliarde lei, cu peste 152% mai mare decât anul trecut. De ce? Pentru că cea mai mare parte a creditelor bugetare merg pe proiectele din fonduri nerambursabile, PNRR și Fondul pentru Modernizare. Peste 75% din bugetul nostru este pentru aceste investiții vitale pentru România cu energie sigură, ieftină și curată - în această ordine de priorități. Am promis că facem revoluție în energia României și ne ținem de cuvânt', a scris ministrul sâmbătă, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, proiectul de buget pentru Ministerul Energiei prevede 1,5 miliarde lei pentru susținerea schemei de compensare-plafonare, care a asigurat pentru români al patrulea cel mai ieftin preț la gaz și al cincilea cel mai mic preț la energie electrică din întreaga Uniune Europeană.

'Este un buget cu jumătate de miliard mai mare decât cel cu care am pornit în 2024, ceea ce permite în continuare susținerea schemei prin plata sumelor restante. În perioada imediat următoare, în 1-2 săptămâni, Coaliția și Guvernul vor decide asupra variantei finale pentru schema de compensare-plafonare, iar garanția este că românii vor fi în continuare protejați și ca nu vom lăsa pe nimeni în urmă', a subliniat Burduja.

De asemenea, sunt cuprinși în buget bani pentru continuarea exproprierilor și a proiectelor de investiții care au fost reluate 'după decenii de blocaje', în mod special, hidrocentralele de la Răstolița, Cornetu-Avrig, Pașcani etc.

Se vor finanța și pachetele de ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului, în baza schemelor aprobate de Comisia Europeană.

'Contăm în continuare pe capacitățile bazate pe cărbune pentru securitatea energetică a țării noastre și a regiunii, iar principiul director rămâne: nu putem renunța la capacități de producție în bandă fără a pune în loc grupuri echivalente de producție în bandă (tranziția fiind de la cărbune la gaz pe termen scurt și mediu și de la gaz la energie nucleară pe termen lung)', a menționat Sebastian Burduja.

Acesta a adăugat că banii pentru investiții acoperă peste trei sferturi din bugetul ministerului.

'Cred că este un record în sine și o garanție că vom continua anul acesta marile proiecte (programul nuclear, Iernut etc.) și schemele de sprijin pentru noi capacități de producție și stocare și pentru modernizarea sistemului de transport și distribuție', a punctat Burduja.

Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)