Zăcământul de la Neptun Deep trebuie exploatat, pentru a nu fi nevoiți, eventual, să importăm gaze naturale din alte țări, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Mediului, Mircea Fechet, precizând că evaluarea impactului asupra mediului pentru acest proiect a fost făcută respectând toate exigențele românești și europene.

Acesta a vorbit și despre nivelul poluării și a subliniat că în Capitală nu există un Plan Integrat de Calitate a Aerului, document pe care îl așteaptă și Curtea Europeană de Justiție, existând un risc semnificativ să fim și condamnați în lipsa unui astfel de document strategic.

Pe de altă parte, în ceea ce privește închirierea plajelor, ministrul Mediului a semnalat că perioada de închiriere a fost mărită de la doi ani la zece ani, pentru a da posibilitatea operatorilor economici să investească, iar perioada de amortizare a acelor cheltuieli să fie mai lungă.

Mircea Fechet a vorbit în interviu și despre cum ar trebui să reacționeze zona guvernamentală pentru a sprijini industria auto de pe plan local, despre Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), unul dintre cele mai performante sisteme de colectare a ambalajelor din Europa, dar și în ce mod poate deveni mai eficientă Romsilva, entitatea care are în grijă pădurile României.

AGERPRES: O primă temă de discuție, mereu de actualitate, se referă la poluare. Concret, ce măsuri va lua Ministerul Mediului pentru reducerea poluării la nivel național și, implicit, în București ?
Mircea Fechet: Poluarea este de multe feluri, însă în spațiul public cred că auzim mai des despre poluarea aerului și despre cea care ne afectează cu precădere și auzim foarte des despre poluarea din București sau alte aglomerări urbane mari. Din acest motiv probabil că și avem în fața Curții Europene de Justiție două proceduri de infringement, nu una, care vizează aglomerarea București. Una se referă la oxizii de azot, un poluant din combustia internă, cu precădere din trafic și încălzirea rezidențială, celălalt poluant este reprezentat de particule PM 2,5 și PM10, ambele categorii fiind extrem de nocive pentru populație, mai ales pentru anumite categorii mai sensibile, cum ar fi bătrânii și copiii.

Aici cred că trebuie să clarificăm foarte bine rolul fiecărei instituții, pentru că rolul Ministerului Mediului este acela de a monitoriza calitatea aerului și avem, față de anii trecuți, un număr suficient de puncte de monitorizare, peste 30, la nivelul București - Ilfov, stații de monitorizare a calității aerului, diferite analizoare, ce spun eu că ne dau în timp real o imagine cât mai bună a situației pe care o resimțim.

Pe de altă parte, rolul Ministerului Mediului este acela de a verifica măsura în care diferite autorități publice, că ne referim la Primăria Generală a Capitalei sau la primăriile de sector, operatorii economici sau orice alte entități implicate în tot acest proces... verificăm, repet, modul în care ceea ce scrie în autorizațiile de mediu este respectat, în cazul unui șantier în ce măsură respectă normele de poluare cu praf. Și același lucru se poate spune despre orice altă activitate economică, fie că vorbim de încălzire rezidențială, fie că vorbim de activități economice complexe.

Însă cred că nu trebuie să uităm rolul pe care autoritățile publice locale îl au în legătură cu mediul, pentru că la București așteptăm deja de mulți ani de zile un Plan Integrat de Calitate a Aerului. Nu-l așteptăm doar noi, ci îl așteaptă și Curtea Europeană de Justiție, pentru că ne vom judeca și există un risc semnificativ să fim și condamnați în lipsa unui astfel de document strategic, document ce, pe de o parte, clarifică sursele de poluare și le separă pe categorii, pe anumite zone, și am putea ști atunci cât avem poluare din trafic, cât avem din încălzire rezidențială, cât avem din centrale termice de apartament, cât avem de la CET-uri, urmând ca pe lângă acestea să avem un plan de măsuri ce, odată pus în aplicare, să aibă ca rezultat diminuarea acestor valori. E posibil ceea ce scrie în PICA - acest Plan de Calitate a Aerului - să nu fie adecvat, să nu fie o măsură care să aibă efect. Înainte de a afla răspunsul la această situație, cred că trebuie să ne asigurăm că am identificat sursa, că am propus un instrument de a gestiona sursa respectivă și a diminua poluanții generați și de a evalua eficiența acelei măsuri. Or, astăzi ne lipsește și planul în sine, ne lipsesc și măsurile și fiecare face ce crede de cuviință în propriul UAT, în propriul sector.

Din păcate, uitându-ne pe cifre, lucrurile nu sunt nici astăzi îmbucurătoare, Bucureștiul fiind una dintre zonele în continuare puternic afectate de o calitate precară a aerului.

AGERPRES: Iar una dintre cauze, apropo de poluare, o reprezintă și arderile de deșeuri. În ce stadiu este situația controalelor pe acest segment?
Mircea Fachet: Este un posibil motiv, fără îndoială, în zona în care se întâmplă astfel de fenomene, și arderea ilegală a deșeurilor. Știm că în București există o comunitate cu o tradiție în această activitate în zona Sintești, în comuna Vidra. Acolo, de foarte multe ori, avem incendii ilegale de deșeuri. Însă aș vrea să clarific din capul locului că atunci când există un episod de poluare în acea zonă, în niciun caz nu-l putem asocia cu un alt episod de poluare în zona Voluntari sau în zona Colentina, care e pe cealaltă parte a Bucureștiului. Fără îndoială că și acest lucru este unul care trebuie gestionat. Ceea ce pot să vă spun este că, deși acolo problema este una extrem de complexă, ea nu ține doar de nerespectarea unor exigențe de mediu, pentru că nici nu au ce autorizații de mediu să respecte oamenii aceia.

De cele mai multe ori, acele activități nu sunt reglementate din punct de vedere al mediului. Însă ceea ce am făcut noi de curând, în cadrul unui soi de proiect pilot, am reușit să cartografiem toată acea zonă. Avem aproximativ 3.000 de fotografii cu o rezoluție foarte bună, făcute dintr-o dronă profesionistă, care descriu ceea ce se întâmplă în fiecare centimetru pătrat din acea zonă. Știm ce intră, știm ce iese, știm unde sunt depozitele ilegale, știm cine are cântar în curte și cine nu are, știm cine are camion, știm cine cară și ce. Scopul nostru final este acela de a ne asigura că vom reuși chiar și acolo unde nu-i proprietatea statului român, unde nu-i domeniul public al statului român, dar suntem pe domeniul privat al unui UAT, pe domeniul privat al unei societăți comerciale sau poate că suntem pe proprietatea privată a unei persoane fizice. Ori de câte ori avem suspiciunea că anumite activități ce se desfășoară în acel perimetru ar putea să afecteze persoanele din jur, comunitatea din jur, cred că suntem obligați să intervenim, suntem obligați să reparăm acel prejudiciu de mediu și suntem obligați să ne recuperăm costurile.

Lucrăm acum la un proiect de act normativ care vizează modificarea legislației primare și care trebuie să țină cont de dreptul la proprietate. În niciun caz nu ne propunem să afectăm un drept constituțional până la urmă, precum dreptul la proprietate. Însă eu cred că atunci când ai informații că ceva grav se întâmplă pe proprietatea cuiva trebuie să intervii. Și vom merge, vom face curat în acele zone și ne vom îndrepta împotriva proprietarilor terenurilor, a persoanelor care se fac vinovate, pentru recuperarea acelor costuri de decontaminare a acelor suprafețe. Asta este ceea ce vom începe în curând și probabil vom avea în continuare un proiect-pilot tot în comunitatea de aici, din vecinătatea Bucureștiului.

Vorbim de mai multe paliere. Trebuie modificată legislația primară, trebuie să generăm un mecanism prin care să putem să intervenim, trebuie să asigurăm procesul de decontaminare folosindu-ne de societăți sau de entități specializate într-un astfel de demers, însă cel mai important este să ne recuperăm acele cheltuieli, pentru că eu cred că atunci când trebuie să plătești pentru răul făcut, te gândești de multe ori înainte dacă vrei să mai procedezi încă o dată de o manieră similară.

AGERPRES: Schimbăm un pic registrul și vreau să vorbim despre Programul 'Rabla Plus'. Aș vrea să-mi spuneți dacă anul acesta sunt preconizate schimbări în legătură fie cu valoarea voucherului, fie cu casarea mașinilor ?
Mircea Fechet: Scăderea valorii voucherului a fost una extrem de bruscă în anul 2024. Peste noapte a scăzut de la 10.000 de euro la 5.000 de euro, ceea ce considerăm noi că a modificat și comportamentul posibililor beneficiari. Probabil că unii oameni așteptau cu nerăbdare noul voucher de 10.000 de euro și, văzând că valoarea a scăzut la 5.000, e posibil ca aceștia să fi optat pentru un alt tip de autoturism, nu neapărat pentru un autoturism electric. Am văzut asta uitându-ne pe tendința volumelor vândute în ceea ce privește autoturismele convenționale și tendința numărului de autoturisme electrice vândute.

Eu cred, și nu e doar opinia mea, ci e rezultatul unei discuții pe care am purtat-o cu asociațiile importatorilor de autoturisme și cu asociațiile producătorilor de autoturisme din România, că valoarea acestui voucher ar trebui să crească în anul 2025. Dacă va crește sau nu, decizia o voi lua cel mai probabil împreună cu ministrul Finanțelor Publice, împreună cu prim ministrul, pentru că e și o decizie politică. Însă eu cred că va trebui să crească această valoare a voucherului, la fel cum mai cred că ar trebui să sprijinim într-un fel industria românească, industria producătoare de mașini. Începând de anul acesta avem un producător ce face trei modele electrice aici, în România, și cred că astfel de inițiative ar trebui apreciate inclusiv de la nivel guvernamental. Și unul dintre modurile în care poți face asta este legat de o bonificație specifică unui astfel de model fabricat în România, pentru că una e să aduci un autoturism câteva sute de kilometri sau zeci de kilometri și alta e să-l aduci de la 5.000 km depărtare pentru a-l pune pe piață în România sau în Europa.

AGERPRES: Există, deci, un optimism din partea dumneavoastră în ceea ce privește majorarea acestui voucher...
Mircea Fechet: Încerc să nu creez niște așteptări în legătură cu niște lucruri care nu țin 100% de mine, însă eu sunt optimist și cred că vom găsi soluții să mărim valoarea acestuia.

AGERPRES: Cum caracterizați Sistemul Garanție - Returnare, ca evoluție, începând de la momentul lansării până la finalul anului trecut?
Mircea Fechet: Uitându-ne în urmă, îmi mențin opinia potrivit căreia Sistemul de Garanție - Returnare este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în România în ultimii 30 de ani în materia gestionării deșeurilor de ambalaje, n-am niciun dubiu, și mă bucur foarte mult că am avut curajul de a-l începe, de a nu-l mai amâna, așa cum a fost de atât de multe ori amânat în trecut. Putem spune că, în primul an de funcționare, ne-am atins majoritatea obiectivelor. Spun asta gândindu-mă la faptul că Sistemul a reușit niște performanțe demne de țările vestice. A ajuns la un moment dat și la 85% grad de colectare, centrele de numărare și de sortare funcționează, infrastructura de debarasare funcționează, rețeaua RVM-urilor funcționează și crește de la o lună la alta. În același timp, pentru că am depășit primul an, anul de tranziție cum îl numim noi, pot să spun că așteptările mele de la SGR în anul 2025 sunt mult mai mari.

Am făcut ceea ce a fost mai greu, însă cred că trebuie să rafinăm procesul de interacțiune al oamenilor, al beneficiarilor finali, al cetățenilor cu SGR-ul. Trebuie să ne asigurăm că interacțiunea acestora va fi cât mai plăcută și fără să genereze cuiva probleme sau să facă pe cineva să piardă foarte mult timp. Trebuie să mergem acolo unde SGR-ul a ajuns mai greu, respectiv în mediul rural, la micile magazine, și trebuie, per ansamblu, să ne asigurăm că anul acesta vom intra într-un ritm ce nu se va mai opri niciodată, ritm ce ar trebui să fie specific sistemelor mature. E adevărat că e nevoie de 3-4 ani până când poți spune cu adevărat că Sistemul este așezat. A trecut abia unul. Însă voi fi la fel de exigent și în anul 2025 și voi începe chiar de săptămâna asta întâlnirile cu reprezentanții SGR pentru a mă asigura că știe fiecare ce are de făcut.

AGERPRES: Vorbeați despre probleme și despre mediul rural. Într-adevăr, în mediul rural încă sunt magazine în care nu există aceste RVM-uri.
Mircea Fechet: Problema nu e că nu există, pentru că nu ne propunem să avem în România câte un RVM la fiecare chioșc care vinde apă minerală. Colectarea se poate face fie automat, fie manual. Important este ca fiecare comerciant să-și respecte obligația legală de a prelua acele ambalaje. Că o face manual sau că o face automat ține de politica comerciantului respectiv. Însă important este ca omul care plătește garanție, atunci când se întoarce cu unul sau cu zece PET-uri, doze sau sticle, la un magazin, să nu fie tratat cu vreun refuz, cu nerespectarea legii, pentru că atunci nu putem decât să aplicăm sancțiuni contravenționale.

AGERPRES: Anul trecut știu că au existat diverse probleme legate de închirierea perimetrelor de plajă. Anul acesta, lucrurile sunt în grafic și turiștii se vor putea bucura de acele perimetre de plaje închiriate de către operatorii economici ?
Mircea Fechet: Au fost câteva probleme pe care eu le consider rezolvate. O problemă era legată de perioada scurtă de închiriere a acelor perimetre și am mărit de la doi ani la zece ani, tocmai pentru a da posibilitatea operatorilor economici să investească, să asigure niște condiții civilizate oamenilor, și perioada de amortizare a acelor cheltuieli să fie mai lungă, pentru a nu mai spune că în doi ani trebuie să-și recupereze investiția și trebuie să jupoaie turiștii. Mă aștept acum, cu noile contracte de închiriere de la Marea Neagră, de pe Litoral, ca eficiența acelor operatori economici să fie una mai bună și serviciile sau prețul să se regăsească și în această politică pe care am promis-o și pe care am pus-o în aplicare.

Aș mai spune că există și noi perimetre de plajă, noi plaje ce se înnisipează chiar acum. Probabil cel mai bun exemplu e la Costinești, unde avem astăzi puțin peste două hectare de plajă și la sfârșitul acestui an vom avea 26 de hectare. Plaja va crește de zece ori, ceea ce presupune, bineînțeles, și o oportunitate pentru cei ce urmează a închiria acele perimetre de plajă.

Și aș mai adăuga un lucru, care la fel nu s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, dar s-a vorbit foarte mult despre această situație, respectiv închirierea unor perimetre de luciu de apă în largul Mării Negre pentru ferme piscicole, pentru ferme de pești sau de scoici, de midii. Le-am închiriat pe 20 de ani. Am închiriat zece astfel de perimetre. Urmează și altele și probabil vom avea în această vară primul lot de midii din Marea Neagră de la noi, nu importate din Bulgaria, nu importate din Grecia sau din alte țări, ceea ce spun eu că e o veste bună și pentru turism, și pentru comunitatea locală din județul Constanța, și pentru mediul de afaceri.

AGERPRES: Că tot vorbeam despre Marea Neagră, care mai este situația legată de poluarea provenită din strâmtoarea Kerci?
Mircea Fechet: Monitorizăm cu foarte multă atenție ce se întâmplă ca urmare a accidentului din strâmtoarea Kerci, respectiv cele două nave încărcate cu produse petroliere ce s-au scufundat în data de 15 decembrie a anului trecut. Monitorizăm cu mare îngrijorare, pentru că riscul cel mai mare pentru Litoralul românesc este acela de a ne confrunta cu o undă de poluare într-una dintre stațiunile noastre sau pe vreo plajă de pe sectorul românesc al Mării Negre, ceea ce bineînțeles că nu ne dorim. Din analiza hărților satelitare, din analiza informațiilor legate de monitorizarea anumitor specii afectate, din analiza unor informații din presa locală, și analizăm mai ales informațiile din zona Peninsulei Crimeea, acolo unde atât în regiunea Sevastopol, cât și în regiunea Yalta această undă de poluare a afectat masiv kilometri întregi de plajă, a omorât deja sute sau poate mii de păsări... Avem foarte mulți delfini eșuați și suspiciunea principală este legată de poluarea apei Mării Negre și de contactul acestora cu acel poluant de sinteză, un produs petrolier de sinteză extrem de toxic, care se numește mazut sau M-100. E un produs specific fostei Uniuni Sovietice și care, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu poluarea cu petrol, petrolul fiind un produs natural până la urmă, e mult mai greu de decontaminat.

Impactul asupra mediului și asupra habitatelor este unul mult mai mare și riscul unor intoxicații sau al altor afecțiuni odată intrat în contact cu un astfel de produs petrolier este unul mult mai mare. Urmărim ceea ce se întâmplă. Din nefericire, autoritățile ucrainene s-au confruntat cu un episod de poluare și în regiunea Odesa. Ei sunt acum în plin proces de evaluare a acelor poluanți, pentru a înțelege mai bine în ce măsură episodul din Odesa are legătură sau nu cu ceea ce s-a întâmplat în strâmtoarea Kerci. Ne-ar îngrijora profund să existe o asociere între cele două situații, pentru că o eventuală poluare la Odesa ar putea fi antrenată de curenții marini ce parcurg Litoralul Mării Negre de la nord la sud și adusă inclusiv pe Litoralul românesc.

AGERPRES: O să aveți o întâlnire cu conducerea Romsilva. Cum comentați ce s-a întâmplat acolo în ultima perioadă sau referitor la acele informații privind bonusurile de pensionare, contractele de muncă?
Mircea Fechet: Acele informații nu reprezintă neapărat o noutate. Au mai existat în spațiul public informații legate de toate acele bonusuri, de toate acele prime și n-aș spune că e ceva ce s-a întâmplat în ultima săptămână sau în ultimul an. Acele bonusuri se acordă de zeci de ani. Însă ceea ce vreau eu să spun este că ele au ajuns să fie plătite într-un cuantum ce nu poate fi explicat nimănui care muncește în țara asta. Pur și simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primești 100.000 de euro. Am mai auzit în tot felul de ramuri, în tot felul de industrii, în tot felul de companii, poate și în privat, că la pensionare primești o mică atenție, un cadou de rămas-bun poate, după o viață de muncă acolo. Însă acele sume absolut halucinante trebuie oprite și trebuie restabilit un echilibru în Romsilva între munca prestată și beneficiile primite.

I-am chemat miercuri (29 ianuarie,n.r.) la o primă discuție, pentru că ne propunem să rezolvăm această chestiune extrem de neplăcută legată de toate primele acestea, însă mai important decât atât, va trebui să mă asigur că voi lua niște măsuri administrative, niște măsuri care să vizeze modul în care administrăm pădurile din România, pentru că ceea ce se întâmplă acum este nesustenabil. Avem o jumătate din Direcțiile silvice din țară pe pierderi, avem lemn care putrezește pe marginea drumului, avem bonusurile acestea și un profit pe care încă nu l-am primit oficial, dar înțeleg că e în jurul a 13 lei la hectar și mi se pare extrem, extrem de puțin. El nu poate fi decât consecința unui management defectuos, motiv pentru care acum, în prima parte a acestui an, voi veni cu un pachet de reformă extrem de curajos, prin care vom diminua numărul Direcțiilor silvice neperformante, vom diminua numărul directorilor, vom diminua numărul cheltuielilor, numărul persoanelor cu funcție de decizie și, în consecință, vom subția acest aparat extrem de consumator, birocratic, consumator de resurse importante, și ne vom asigura că vom optimiza activitatea Regiei.

AGERPRES: Tot de aparatul administrativ legat, de Ministerul Mediului, există planuri de reorganizare ?
Mircea Fechet: Aș reaminti că Ministerul Mediului a fost printre primele ministere care s-au reorganizat încă de anul trecut. Am fost, cred, primul minister care a decis desființarea a două instituții din subordine și comasarea lor într-una singură. Discutăm de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și cred că acest proces în care unim instituții pentru a fi mai eficienți și pentru a avea costuri mai mici de funcționare ar trebui să nu se oprească aici.

Îmi propun ca și anul acesta, luându-le pe rând, bineînțeles, să mai reușim să mai asanăm din toate aceste autorități în coordonarea noastră, opt la număr astăzi, și să mai reușim să mai unim dintre ele.

AGERPRES: România va avea poate unul dintre cele mai mari proiecte energetice, Neptun Deep, și totuși sunt și contestatari ai acestui proiect. Cum comentați contestațiile ONG-urilor pe acest subiect?
Mircea Fechet: Evit de obicei să comentez ceea ce spun ONG-urile în legătură cu Neptun Deep. Ceea ce pot să vă spun, în schimb, este că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Neptun Deep a fost făcută respectând toate exigențele românești de mediu și europene. Am extrem de mare încredere în colegii de la Agenția pentru Protecția Mediului, cei care au emis acordul de mediu pentru Neptun Deep.

Sunt de părere că zăcămintele naturale ale României trebuie respectate, trebuie exploatate, bineînțeles, cu toate exigențele la care m-am referit mai devreme. În niciun caz nu cred că ar trebui să nu exploatăm zăcământul de la Neptun Deep și eventual să importăm gaze naturale din alte țări. Chiar aștept cu nerăbdare să merg pe acea platformă și să văd cum se vor desfășura toate procedurile de exploatare și abia aștept ca prima moleculă de gaz românesc să fie exploatată și până la urmă pusă în Sistemul Energetic Național. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)