România nu are încă o Lege a turismului care să coaguleze toate normativele referitoare la activitatea acestui domeniu, deși reprezentanții industriei discută cu autoritățile despre necesitatea unei asemenea legi și analizează diferite variante de aproape 20 de ani, susține Corina Martin, secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

'Noi, cei din industrie, purtăm acest dialog de foarte mulți ani. Unii dintre noi, de aproape 20 de ani, nu mai știm exact a câta variantă de Lege a turismului este în analiză. Nu s-a reușit finalizarea niciuneia dintre aceste forme. Practic, România nu are nici în prezent o Lege a turismului care să coaguleze, să centralizeze toate normativele, ordinele de ministru sau ordonanțele care fac referire la activitatea de turism. Sigur că noi, industria, ne-am obișnuit cu această anormalitate, dar sperăm să începem un dialog bun cu actualul ministru care administrează și turismul, deși domnia sa nu vine din domeniu', a declarat Corina Martin, la Conferința Națională 'Tendințe în ospitalitate'.

Aceasta a precizat că reprezentanții din industrie așteaptă organizarea primei ședințe a Consiliului Consultativ al Turismului pentru a discuta principalele obiective ale sectorului, printre care și finalizarea unei Legi a turismului.

'Deciziile trebuie să se ia împreună, la această masă comună. Așteptăm prima ședință de Consiliu Consultativ, unde vom prezenta ministrului obiectivele pe care ni le dorim, desigur și finalizarea Legii turismului, care este probabil cel mai important dintre acestea, precum și promovarea sau lipsa de promovare mai exact, o altă temă foarte importantă pentru noi de foarte mulți ani. Este și motivul pentru care România nu atrage suficient de mulți turiști străini și suntem în continuare, din păcate, dependenți de turiștii naționali. Sigur că asta ne face dependenți și de tichetele de vacanță, pentru că turismul românesc se bazează solid, în proporție de peste 60%, poate chiar 70%, pe circulația tichetelor de vacanță. Ori, dacă ne-am pierde și turiștii români prin eliminarea tichetelor și în condițiile în care nu atragem suficient de mulți turiști străini, evident că am asista la o afectare absolut majoră, covârșitoare, a încasărilor din turism, un domeniu care contribuie din ce în ce mai mult la PIB-ul României. Ne apropiem de 6% contribuție la PIB, în acest domeniu care înseamnă imaginea României. Până la urmă, noi facem export de servicii turistice și de fapt reprezentăm și promovăm întregii lumi imaginea României', a explicat secretarul general al FPIOR.

De asemenea, reprezentanta federației a susținut că statul ar trebui să corecteze mecanismele prin care o cotă importantă de turism rămâne la negru.

'Din păcate, mecanismele și instituțiile statului nu reușesc să facă ordine și curățenie în ceea ce privește apartamentele care se închiriază fără a fi autorizate, în structuri de cazare care se închiriază fără să fie neapărat apartamente. Și asta lasă un procent însemnat din încasări în zona de turism la negru', a subliniat Corina Martin.

Potrivit sursei citate, principale trei probleme majore ale turismului românesc la ora actuală sunt lipsa de promovare, deficiențele în autorizarea structurilor de cazare și lipsa unei legislații coerente în turism.

'Pe primul loc noi plasăm întotdeauna lipsa de promovare, pentru că ne afectează pe toți, așa cum spuneam, și asta înseamnă și încasări mult prea mici pe care acest domeniu le aduce în bugetul național, față de potențialul pe care destinațiile românești, investitorii din turismul românesc îl au de fapt. Pe locul al doilea aș spune deficiențele în autorizarea structurilor de cazare și de alimentație publică, faptul că, în continuare, statul și instituțiile statului mențin această zonă în care avem o concurență neloială între cei care se declară, se autorizează, plătesc taxe și impozite, ies la vedere, adică antreprenorii serioși și responsabili, și cei care continuă să deruleze și să ofere servicii turistice fără a plăti absolut nimic, cu tarife care fac și concurență, dar și sunt și în nesiguranță pentru turiștii care se cazează sau merg în asemenea structuri de cazare sau de alimentație publică. Pe locul al treilea plasăm curățenia în legislație, respectiv faptul că nu avem această Lege a turismului. Noi am supraviețuit și fără ea, după cum vedeți, pentru că am învățat să ne dezvoltăm afacerile singuri, să ne promovăm afacerile singuri, în mediul online și cu ajutorul dumneavoastră, al mass-media', a menționat secretarul general al federației.

Corina Martin afirmă că toate aceste aspecte legate de promovare ar trebui făcute în primul rând de statul român, în condițiile în care la orice târg de turism internațional trebuie să te afli în pavilionul României, 'într-un stand reprezentativ al țării'.

'În standul României trebuie să prezentăm destinațiile, regiunile turistice cele mai importante și formele de turism ale țării, între care pot fi și gastronomia și circuitul vinurilor, niște nișe lăsate puțin mai deoparte. Dar avem turismul balnear, Delta Dunării, care este până la urmă unică în Europa, mitul Dracula, legenda Dracula, mit și adevăr, litoralul românesc și multe alte destinații: Transilvania, Bucovina, mănăstirile pictate, Maramureșul și Gorjul, pentru că nu vreau să închei fără Brâncuși', a mai spus reprezentanta FPIOR. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)