România, cel mai ieftin stat din UE la alimente și băuturi nealcoolice în 2023 (statistică)
România înregistra cele mai prețuri la alimente și băuturi nealcoolice în anul 2023, urmată de Polonia și Slovacia, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform INS, care are la bază datele Eurostat, România era în 2023 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa 'Alimente și băuturi nealcoolice' (75%), urmată de Polonia și Slovacia (82%), în timp ce la polul opus se afla Luxemburg (125%) și Danemarca (123%).
În anul 2023, pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final se plătesc 100 de euro la nivelul UE, iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca, respectiv 59 euro în Bulgaria.
Cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor-membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE).
În anul 2023, în rândul statelor-membre ale UE, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (45% peste media UE), urmată de Irlanda (37% peste media UE), Luxemburg (34% peste media UE) și Finlanda (24% peste media UE).
Totodată, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupele 'Băuturi alcoolice și tutun' (69%), 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (82%) și 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (38%), urmată de Polonia, pentru grupa 'Băuturi alcoolice și tutun' (77%) și de Croația pentru grupa 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (44%).
În schimb, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru produsele cuprinse în grupele 'Îmbrăcăminte și încălțăminte' (130%) și respectiv 'Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili' (189%) , iar Irlanda este cea mai scumpă țară din UE la produsele din grupa 'Băuturi alcoolice și tutun' (208%).
De asemenea, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE, pentru grupa 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' (72%), urmată de Bulgaria (74%). De altfel, Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele 'Transport' (71%) și servicii de cazare și restaurante (52%), în timp ce România înregistrează cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru grupa 'Recreere și cultură' (64%).
Danemarca este cea mai scumpă țară din UE la grupele 'Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței' (125%), 'Transport' (126%), 'Recreere și cultură' (137%) precum și la serviciile de cazare și restaurante (152%).
La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de 78% față de media UE, urmată de Polonia și Ungaria cu 77%. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel a fost consemnat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 137%.
Programul European de Comparare (PEC) a fost inițiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internațional de Comparare (PIC) și are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) - nivel și structură.
'Pentru a realiza comparații ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului și ale nivelurilor prețurilor, pe total Uniune Europeană și pentru fiecare stat membru, sunt calculate paritățile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferențelor de nivel al prețurilor dintre țări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la același nivel de preț și reflectă doar diferențele de volum de mărfuri și servicii achiziționate de către țările comparate. La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), țările membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia și Elveția), țările candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia). Rezultatele PEC sunt calculate și diseminate de către Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) de două ori pe an, în lunile iunie și decembrie', precizează INS.
Datele privind puterea de cumpărare în România în raport cu țările Uniunii Europene au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024, atât pe baza prețurilor de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri și servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de țări europene, cât și pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB și a altor informații de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Din fiecare 100 de lei plătiți pe factura de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori (analiză)
Din fiecare 100 de lei achitați pentru serviciile de telecomunicații, 55 de lei ajung la furnizori și subcontractori, circa 17 lei sunt destinați recuperării investițiilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezintă taxe și contribuții către stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. 'Ce plătim atunci când achităm o factură de
Nuclearelectrica: Acționarii au votat împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici
Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR, după ce acționarii societății au votat, miercuri, împotriva inițierii unor demersuri de reevaluare a strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici, aprobată în 2022
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de miercuri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 359,3 milioane de lei (68,56 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,36%, până la 34.216,98 pu
Jianu: Carta Albă a IMM-urilor este o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești
Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor, rezultă din Carta Albă a IMM-urilor, o amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată, miercuri, în cadrul unui e
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, încheiată pe piața administrată de BRM
Prima tranzacție de energie electrică cu profil solar din România, realizată pe piața dedicată acestui produs, lansată de BRM la 2 martie 2026, a fost încheiată între două companii românești. Potrivit unui comunicat al Bursei Române de Mărfuri, tranzacția are ca obiect livrarea unei cantități totale de 1.920 MWh în luna sept
Negrescu: România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine
România este prinsă într-un blocaj politic, iar economia plătește pentru fiecare zi de incertitudine, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Nu putem ignora realitățile într-un context politic și economic dificil. România este prinsă într-un blocaj poli
Elcen: Avariile de la CET București Vest au făcut imposibilă alimentarea cu energie electrică a unui imobil din Sectorul 6
Întreruperea alimentării cu energie electrică a unui imobil din Bulevardul Timișoara, Sectorul 6, a fost cauzată de avariile majore produse în aprilie și mai la CET București Vest, arată Elcen într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES, compania precizând, totodată, că a pus la dispoziția asociației de proprietari un generator și a sistat facturarea
Dăianu: România nu putea evita majorarea taxelor; nu este nevoie de noi taxe și impozite în 2027
România nu putea evita majorarea taxelor și impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care crede însă că, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea crește cu peste 2%. Dăianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediții a Cartei Albe a IMM-urilor, a pre
Negrescu: România trebuie să obțină o alocare financiară europeană, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro
România trebuie să obțină, în viitorul cadrul financiar multianual, o alocare financiară din fonduri europene, comparativ egală cu cea din prezent, de 60 de miliarde de euro, altfel ar putea deveni un risc major pentru dezvoltarea economică a țării, a afirmat, miercuri, vicepreședintele Parlamentul European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate.
Negrescu: Economia României depinde de resursele europene; avem un sold pozitiv în relația cu UE
Economia României depinde de resursele europene, nouă din zece investiții publice implicând fonduri europene, la un moment dat, a declarat, miercuri, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la un eveniment de specialitate. 'Fiecare euro aflat în pericol trebuie apărat pentru că economia României depinde de resursel
Lucrătorii români pot alege dintre cele 133 de posturi vacante în SEE, prin Eures România
Operatori economici din șase țări europene pun la dispoziția lucrătorilor români 133 de locuri de muncă, prin rețeaua Eures România, a anunțat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor centralizate, cele mai multe posturi sunt în Norvegia (45, pentru lucrător în producție - prelucrarea somonului), urmată
ANOFM: Agenții economici oferă 30.142 de locuri de muncă, la nivel național
Angajatorii din România oferă, la ora actuală, 30.142 de locuri de muncă, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Din totalul posturilor vacante, cele mai multe sunt pentru: conducător auto transport rutier (2.590); curier (2.002); lucrător comercial (1.584); manipulant mărfuri (1.510); muncitor necalifi
Președintele IMM România face apel la partide pentru un guvern stabil și un pact economic și social național
Mediul de afaceri solicită convocarea unei întâlniri naționale cu toate forțele politice pentru a discuta și semna un pact economic și social pentru că economia nu mai poate aștepta, iar România are nevoie de un guvern stabil, a declarat miercuri Florin Jianu, președinte IMM România, la lansarea celei de-a XXIV ediții a Cartei Albe a IMM-urilor.
A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța-Etapa III
Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA a semnat miercuri contractul de proiectare și execuție a lucrărilor aferente obiectivului de investiții 'Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța - Etapa III', în valoare de aproape 524 de milioane de lei. Potrivit unui comunicat al companiei, contractul a fost atribuit Asocieri
Leonardo Badea: O parte din fragilitatea IMM-urilor e indusă de stat; birocrația excesivă rămâne o povară reală
O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocrația excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investițiile și planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). 'Nu putem ignora faptul