Venituri mai mari pentru 25%-33% dintre salariaţi, după aplicarea Directivei privind salariile minime adecvate (analiză)
Între 25% şi 33% dintre salariaţii din România cu normă întreagă vor avea venituri mai mari, de la 1 ianuarie 2025, după implementarea directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, potrivit unei analize a Blocului Naţional Sindical (BNS).
Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
"De prevederile Directivei, începând cu 1 ianuarie 2025, va beneficia până la o treime din forţa muncă angajată cu normă întreagă din România (aproximativ 1,8 milioane de salariaţi), altfel spus, toţi cei cu venituri mici. Ponderea salariului minim brut în câştigul mediu brut urmează să se majoreze de la nivelul factual de circa 40% la sfârşitul lunii iunie (faţă de salariul mediu brut efectiv înregistrat în iunie), spre 48 până la 52% (în funcţie de negocieri) din câştigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză", se menţionează în analiza despre "Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvate", semnată de economiştii Radu Soviani şi Laura Braşoveanu.
Conform raportului, cel mai probabil, în iulie 2024, câştigul salarial minim brut raportat la salariul mediu brut real, se află în jurul valorii de 44,5%, în condiţiile în care Directiva ţinteşte pentru anul 2025 un prag de referinţă orientativ de 50% din câştigul salarial mediu brut al anului 2025.
România are în prezent un salariu minim brut garantat în plată (3.700 de lei) şi alte două salarii minime brute sectoriale, de 3.436 de lei pentru salariaţii din sectorul agricol/industria alimentară şi de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor.
Potrivit datelor Inspecţiei Muncii, România avea la 26 iulie 2024 un număr de 5.486.604 salariaţi cu normă întreagă şi existau în vigoare 5.786.472 contracte cu normă întreagă, unii angajaţi având mai multe contracte cu normă întreagă.
"Raportat la numărul total de contracte de muncă (inclusiv cu timp parţial), respectiv 6.679.220, rezultă că ponderea contractelor active cu normă întreagă în total contracte de muncă este de 86,63%. Raportat la populaţia activă a României (date de referinţă, 31 Martie 2024, INS), respectiv 8.417.300 persoane, numărul salariaţilor cu normă întreagă reprezintă un procent de 65,18% din populaţia activă. În privinţa datelor lunii iulie 2024, ne vom raporta la numărul de salariaţi în economie cu normă întreagă, respectiv 5.486.604", mai arată analiza.
Numărul de angajaţi cu salariul minim pe economie garantat în plată (3.700 de lei) era de 718.477 de salariaţi în iulie 2024, cărora li se adăugau persoanele angajate cu salariul minim în agricultură/industria alimentară şi în construcţii.
Prin urmare, numărul total de salariaţi din economie angajaţi cu salarii minime (naţional sau sectorial) se cifrează la 998.530 de persoană, respectiv 18,2% din efectivul de salariaţi cu normă întreagă.
"Chiar dacă de la 1 iulie 2024 nu s-au majorat şi salariile minime sectoriale, este de aşteptat ca, odată cu o nouă majorare a salariului minim să existe presiune şi pentru majorarea acestora. O caracteristică a structurii salariilor din România este incidenţa mare a angajaţilor cu venituri mici (eng. Low wage workers)", se menţionează în raport.
Mai mult decât atât, există o mare aglomerare de salariaţi în preajma salariului minim garantat în plată, arată cercetarea.
"Spre exemplu, dacă folosim metodologia Eurostat pentru a determina numărul angajaţilor cu salarii mici (în preajma salariului minim) ca fiind cei care câştigă până la 105% din salariul minim, avem următoarea situaţie potrivit datelor Inspecţiei Muncii, încadrându-i, pe datele din iulie 2024, în zona angajaţilor cu venituri mici pe toţi cei care au un câştig brut de până la 3.885 de lei. Astfel, potrivit calculelor pe baza datelor Inspecţiei Muncii pentru iulie 2024, în tranşele de venit 3.700-3.900 de lei (din care îi extragem pe cei 34.076 de lei plătiţi în industria alimentară/agricultură peste salariul minim sectorial de 3.456 de lei), un număr de 1.385.188 de salariaţi, respectiv 25% din forţa de muncă din România", susţin economiştii.
Astfel, potrivit calculelor detaliate anterior în prezenta cercetare, o majorare a salariului minim brut pentru 2025 conform formulei rezultate din transpunerea Directivei (de unde rezultă un nivel al viitorului salariu minim "de referinţă'' pentru 2025 în jurul valorii de 3.900 lei, care în urma negocierii ar putea urca până la 4.285 de lei), conduce la majorări salariale pentru 1.790.625 de salariaţi din România, respectiv 32,6%.
"Acest document a fost pregătit pentru Blocul Naţional Sindical şi reflectă opinia autorilor. Acest material nu reprezintă poziţia CE sau a Guvernului României, care nu poartă răspunderea modului în care informaţia conţinută în acest raport ar putea fi utilizată", se mai precizează în raport. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Apel de proiecte de peste cinci milioane de euro pentru programe de formare continuă în domeniul serviciilor sociale
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat un apel de proiecte în valoare de peste cinci milioane de euro pentru accesul profesioniștilor din domeniul serviciilor sociale la programe de formare continuă. Potrivit unei postări pe pagina de
Fidelis: Dobânzi de până la 7,50% la prima ediție din toamnă
Prima ediție Fidelis din această toamnă se va desfășura în perioada 4-11 septembrie și aduce investitorilor dobânzi de până la 7,50% la titlurile de stat în lei și de până la 6,30% la cele în euro, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe. Persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta
CFR Călători a finalizat contractele de modernizare a materialului rulant finanțate prin PNRR
CFR Călători a finalizat contractele de modernizare a celor 139 de vagoane de călători și 75 de locomotive finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 'CFR Călători anunță finalizarea contractelor derulate în cadrul programului de investiții finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonu
FPIOR propune reducerea TVA la 9% în HoReCa, relansarea voucherelor de vacanță și garanții de stat pentru credite
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) propune Guvernului un pachet de zece măsuri pentru perioada 2026-2029, dintre care consideră că cinci ar fi urgente pentru următoarele 90 de zile: reducerea TVA la 9%, relansarea voucherelor de vacanță, garanții de stat pentru credite, eșalonarea datoriilor fiscale și reducerea taxării munci
Tanczos: Toamna începe cu sprijin pentru fermieri - astăzi se deschide depunerea cererilor în cadrul a patru programe.
Depunerea cererilor în cadrul a patru programe de sprijin pentru fermieri se deschide marți, fiind disponibile fonduri de aproape 180 de milioane de euro pentru modernizarea și dezvoltarea fermelor și pentru compensarea parțială a costurilor ridicate, a transmis, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Toamna î
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au urcat la 64,86 miliarde de euro, la 31 august 2026
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României se situau, la 31 august 2026, la nivelul de 64,865 miliarde de euro, în urcare cu 1,635 miliarde de euro de euro față de nivelul de 63,230 miliarde de euro consemnat la 31 iulie 2026, potrivit datelor publicate de banca centrală. În cursul lunii au avut loc intrări de 4,487 miliarde euro, rep
Șantierul lotului 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii Transilvania a ajuns la 71%
Șantierul lotului 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii Transilvania (A3) a ajuns la 71%, un progres de 6 procente pentru luna august, a anunțat, marți, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). 'Evoluție foarte bună a lucrărilor pe Autostrada Transilvania. Șantierul lotului 3C2 Chiribiș-Biharia al Autostrăzii A3 a ajuns la 71%, un progres de 6 procen
Buzoianu: ANAR a devenit un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politică
Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) a devenit un sistem vulnerabil, condus de prea mult timp mai degrabă la comandă politică, fără mari semne de răspundere din partea celor care întorc ochii la ilegalități cu prejudicii de zeci de milioane de lei pentru România, a declarat, marți, într-o conferință de presă, ministra Mediului, Apelor
Trafic suspendat temporar în punctul de trecere a frontierei Isaccea - Orlivka
Activitatea în punctul de trecere a frontierei Isaccea - Orlivka este temporar suspendată, începând cu 1 septembrie, ca urmare a evenimentelor de securitate produse în timpul nopții, informează Autoritatea Vamală Română. Conform unui comunicat de presă al instituției, pe durata suspendării nu pot fi efectuate formalitățile vamale
Scădere de peste o treime a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în august (APIA)
Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat, în luna august, o scădere de 37% față de perioada similară din 2025, marjă în care și mașinile electrice au raportat un declin de 29%, arată Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza datelor preliminare publicate de Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatri
Rata de finalizare a cursurilor de securitate cibernetică trece de 95%, dar 62% dintre breșe au la bază factorul uman (analiză)
Rata de finalizare a cursurilor obligatorii de securitate cibernetică urmate de către angajați depășește 95%, însă în continuare factorul uman este prezent în 62% dintre breșele analizate, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată marți. Datele SANS Institute arată că organizațiile care aplică programe obligatorii de instruire î
ExpoApa 2026 va reuni lideri și experți internaționali din industrie la București, în perioada 8-10 septembrie
Lideri și experți internaționali ai industriei apei sunt așteptați la București, în perioada 8 - 10 septembrie, la o nouă ediție a evenimentului ExpoApa, organizat la Romexpo de Asociația Română a Apei (ARA). Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, transmis marți AGERPRES, printre invitații ediției din 2026 se află Arthur Guichet - sec
Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare; regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate
Globalizarea nu dispare, ci regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai este singurul reper al deciziilor economice, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. 'Fenomenul la care asistăm astăzi nu indică în mod necesar abandonarea gl
Un român din zece a reușit să economisească, în ultimul an; încrederea în BNR a ajuns la 3,8, pe o scală de la 1 la 7 (studiu)
Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, iar unul din patru a apelat la economii sau a făcut datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază, în timp ce încrederea în Banca Națională a României (BNR) a scăzut de la 4,1 la 3,8 pe o scală de 1 la 7, arată un studiu de specialitate, dat publicității marți.
Rata șomajului a scăzut la 6,4% în iulie; șomajul în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de 30,8%
Rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,4% în iulie, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna iunie a acestui an, însă rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor, de 30,8%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul șom












