Jalonul 133 din PNRR a reprezentat o provocare şi sunt fericit că am reuşit să îl deblocăm şi să îl îndeplinim în timp record şi la termenul asumat, proiectele de investiţii pentru construirea de capacităţi de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă de la Craiova, Constanţa, Arad şi Râmnicu Vâlcea, în valoare de 3,5 miliarde de lei, fiind în prezent în proces de implementare, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"De la preluarea mandatului de ministru al Energiei mi-am propus deblocarea tuturor proiectelor şi accelerarea investiţiilor, în special cele din PNRR şi Fondul pentru Modernizare. Jalonul 133 din PNRR a reprezentat o provocare pentru noi şi sunt cu atât mai fericit că am reuşit să îl deblocăm şi să îl îndeplinim în timp record şi la termenul asumat. Am semnat patru contracte pentru construirea de capacităţi de producere a energiei în cogenerare de înaltă eficienţă în Craiova, Constanţa, Arad şi Râmnicu Vâlcea, totalizând o putere instalată de 486,2 MW electrici şi 355,8 MW termici, mult superioară ţintei asumate de 300 MW electrici. Astăzi, toate cele patru proiecte de investiţii, de 3,5 miliarde lei, se află în procesul de implementare", a afirmat Burduja, conform unui comunicat al Ministerului Energiei.

Potrivit ministerului de resort, în ceea ce priveşte Jalonul 129 - Capacităţi de producţie de hidrogen, acesta se află în curs de îndeplinire, la acest moment fiind semnate trei contracte de finanţare, totalizând 33,82 MWH2, iar în următoarele două luni se vor semna şi restul contractelor necesare îndeplinirii ţintei de 60 MWH2 putere instalată.

Comisia Europeană (CE) a adoptat, marţi, 24 iunie, o decizie prin care emite o evaluare preliminară pozitivă pentru a ridica suspendarea unor plăţi, din care una valoare de 37,2 milioane de euro către România (fără prefinanţare).

Acest lucru survine după suspendările anterioare, când Comisia constatase că anumite jaloane şi ţinte nu fuseseră atinse în mod satisfăcător în cea de-a doua cerere de plată a României.

"Comisia a constatat că două jaloane specifice din cea de a doua cerere de plată a României nu fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. Acest fapt a dus la reţinerea unei sume de 53,4 milioane euro. După suspendarea iniţială, România a fost încurajată să ia măsuri pe o perioadă de 6 luni. Acum, Comisia a constatat că România a luat măsuri pentru a se asigura că o parte din jaloanele restante au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Mai precis, în iunie 2023 s-a considerat că jalonul 129, legat de capacităţile de producţie a hidrogenului verde, precum şi jalonul 133, privind investiţiile în instalaţii de producere a energiei termice cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Mecanismul de suspendare a permis ţării să primească o plată parţială pentru jaloanele şi ţintele care fuseseră atinse în mod satisfăcător, acordându-i totodată timp suplimentar pentru a îndeplini cerinţele restante. Utilizând calendarul prelungit, România a implementat o serie de acţiuni eficace, care au accelerat decarbonizarea industriei sale. Comisia a concluzionat că jalonul 133 este acum îndeplinit în mod satisfăcător. În consecinţă, propune acum deblocarea sumei de 17,8 milioane euro care corespunde acestui jalon", se menţionează în comunicatul forului european.

Planul general de redresare al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro, sub formă de granturi şi de împrumuturi, cuprinde o serie de reforme şi de investiţii menite să consolideze economia ţării. Comisia a plătit României peste 9,41 miliarde de euro, ceea ce corespunde unui procent de 33% din totalul fondurilor prevăzute în planul României, fiind îndeplinite 14% din toate jaloanele şi ţintele din plan. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)