Ponderea materiilor prime agricole româneşti în producţia locală de bere a scăzut la 50% în prezent, faţă de 70% în 2017, semnalează Asociaţia Berarii României, într-un comunicat de presă.

Astfel, cererea sectorului berii din România pentru orz şi hamei este de două ori mai mare decât cantităţile livrate de agricultorii români. Potenţialul acestor culturi indică o suprafaţă de peste 450 de hectare în cazul hameiului, până în 2027, faţă de 260 de hectare în prezent. Condiţia atingerii acestui nivel este disponibilitatea finanţării, întrucât costurile pentru înfiinţarea unei plantaţii depăşesc 45.000 de euro pe hectar la această materie primă.

"Cererea de hamei de la fabricile de bere din România este mare, dar producţia locală este insuficientă pentru a satisface această cerere. Prin urmare, producătorii români de bere trebuie să importe cantităţi semnificative. România nu trebuie să fie Slovenia la producţia de hamei, respectiv să furnizeze 100% din necesarul companiilor locale de bere. Dar poate să revină cel puţin la o pondere de 70%, pe care agricultorii români au avut-o. Să nu livrezi local o materie primă, deşi ai avea această posibilitate, este o oportunitate pierdută pentru economia românească", arată Julia Leferman, director general Berarii României, în comunicatul citat.

Sectorul berii din România generează peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură. Companiile producătoare de bere din România şi-au manifestat constant dorinţa de a achiziţiona într-o proporţie cât mai mare materii prime provenite din agricultura românească. Acest lucru permite formarea unui lanţ valoric complet integrat, de la sămânţa de orzoaică sau hamei, până la produsul final, berea, care ajunge la consumator.

"Sunt un susţinător al producerii berii în România şi sunt un susţinător al fermierilor români şi al agriculturii româneşti. Sunt domenii în care putem face performanţă. România este totuşi în primii zece producători de bere la nivel european. Cultura materiilor prime pentru acest produs trebuie nu doar să ţină pasul cu necesarul intern, ci să-şi asume şi obiective mai mari. Sprijinul pentru ca agricultorii români să se integreze în lanţul valoric al berii a existat şi până acum, însă acesta trebuie accelerat, mai ales în actualul context de securitate regională, cu reverberaţii economice", a declarat Adrian Chesnoiu, preşedintele Comsiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte orzul de bere, începând cu 2014, suprafaţa cultivată a scăzut abrupt, de la 516.000 de hectare, la 60.000 de hectare în 2023. Asta în ciuda productivităţii pe hectar, care s-a îmbunătăţit continuu, de la o producţie medie de 1,64 t/ha în 1961 la una de 5,09 t/ha în 2018.

"Importurile de orz pentru bere au crescut semnificativ, atât ca volum, dar mai ales din punct de vedere al costurilor. Una dintre sursele de import al orzului de bere - Ucraina - a fost inaccesibilă o perioadă de timp din cauza războiului. Astfel, a fost necesară reorientarea producătorilor români către alte ţări de provenienţă, precum Danemarca şi Franţa. Deoarece toţi producătorii europeni se concentrează pe aceleaşi surse în această perioadă, costurile au crescut foarte mult", spune Ionuţ Oprea, director executiv Soufflet Malt, cel mai mare producător de malţ din România.

În aceste condiţii, Asociaţia Berarii României a propus Ministerului Agriculturii o serie de măsuri pentru sprijinirea producţiei de materii prime locale necesare pentru berea românească. Cea mai importantă dintre ele vizează disponibilitatea finanţării pentru agricultorii români din acest segment. Astfel, este necesară tratarea distinctă a sectorului hamei şi a celui de struguri de masă în cadrul Planului Naţional Strategic, pe investiţiile din Pilonul II. Sumele aferente investiţiilor trebuie alocate separat pentru cele două categorii. În caz contrar, fondurile vor fi direcţionate către sectorul strugurilor de masă, acesta beneficiind de condiţii de eligibilitate mai favorabile.

"Planul Naţional Strategic 2023-2027 pentru România include un Domeniu special de Intervenţie pentru cultivatorii de hamei şi struguri de masă (DR-17). Această intervenţie urmăreşte să sprijine reconversia, înfiinţarea şi modernizarea exploataţiilor, inclusiv întreţinerea, cu o alocare de 45 de milioane de euro. Rămâne să analizăm evidenţierea separată a culturilor de hamei, astfel încât agricultorii din sector să aibă posibilitatea accesării unor fonduri dedicate. În paralel, vom continua schemele de sprijin suplimentare pentru încurajarea acestor culturi", a arătat Violeta Muşat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Măsurile de sprijin ale culturilor de hamei şi orz de bere au fost discutate în cadrul unei conferinţe organizate miercuri, 12 iunie, de Asociaţia Berarii României, în parteneriat cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor a Parlamentului României.

Asociaţia Berarii României a fost înfiinţată în 2004. Membrii Asociaţiei sunt cei mai reprezentativi jucători din piaţa berii, producând peste 90% din totalul de bere consumată în România, şi furnizori de materii prime agricole necesare producţiei de bere. Asociaţia Berarii României este membră în Confederaţia Patronală Concordia şi parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Brewers of Europe. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)