Institutul Naţional de Statistică a revizuit în sus creşterea economică din 2023, la 2,1%
Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică din 2023, la 2,1%, respectiv în jos pe cea din trimestrul IV al anului trecut, la -0,5%, conform datelor provizorii I, publicate vineri.
Astfel, Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul IV 2023, a fost de 415,906 miliarde de lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,5% faţă de trimestrul III 2023, respectiv în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul IV din 2022.
Sursa foto: insse.ro
Ca serie brută, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului trecut a fost de 474,502 miliarde de lei, preţuri curente, în creştere cu 3%, în termeni reali, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022.
La nivelul anului 2023, pe preţuri curente, Produsul Intern Brut estimat a fost de 1.598,576 miliarde de lei, mai mare cu 2,1% faţă de anul precedent.
La creşterea PIB, în anul 2023 faţă de anul 2022, au contribuit majoritatea sectoarelor economice. Astfel, s-au remarcat: agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%) - cu o pondere de 3,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 10,2%; construcţiile (+0,8%) - cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 11%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%) - cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%) - cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.
De asemenea, rezultate pozitive au fost consemnate în: tranzacţiile imobiliare (+0,1%) - pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,6%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,3%) - pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,6%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) - pondere de 11,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,9%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,1%) - pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,1%.
Pe de altă parte, industria a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,5%), ca urmare a scăderii volumului ei de activitate cu 2,3%.
În acelaşi timp, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o şi impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 3%.
Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,9% şi contribuţie de +1,8% la creşterea PIB); cheltuielii pentru consum final individual al administraţiilor publice, al cărei volum (+2,8% şi contribuţie de +0,2 la creşterea PIB); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice (+2,9% şi contribuţie de +0,3% la creşterea PIB); formării brute de capital fix (+12% şi contribuţie cu +2,9% la creşterea PIB).
Atât exporturile de bunuri şi servicii, cât şi importurile de bunuri şi servicii au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,9%), ca urmare a scăderii volumului lor cu 2,1%, respectiv 1,8%.
Pe data de 14 februarie 2024, INS anunţa, în datele-semnal, că economia României a crescut, anul trecut, cu 2%, iar în ultimul trimestru din 2023, PIB-ul a urcat cu 1%, faţă de acelaşi trimestru din 2022, însă a scăzut cu 0,4%, comparativ cu trimestrul anterior.
De asemenea, instituţia menţiona că, în trimestrul IV din 2023, PIB-ul a înregistrat, pe serie brută, un salt de 2,9% în comparaţie cu acelaşi trimestru din anul 2022.
Pe serie ajustată sezonier, în trimestrul IV din 2023, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a scăzut cu 0,4%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, acest indicator a înregistrat o creştere cu 1%.
Statistica oficială evidenţia, în februarie, că, pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2022, PIB-ul în trimestrul IV din 2023, a înregistrat o creştere cu 2,9%, în timp ce, pe întregul an 2023, s-a majorat cu 2%.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estima o creştere economică de 2,3% pentru România, în 2023, în timp ce Banca Mondială preconiza, în ultimul raport, un avans de 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai puţin decât se preconizase anterior. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Daniel Badea, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministerul Energiei: ÎCCJ a respins definitiv recursul Bankwatch în dosarul privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla - Podișor
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, miercuri, prin Decizie definitivă, recursul principal formulat de Asociația Bankwatch România - Filiala Cluj și recursul incident formulat de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale 'Transgaz' S.A. (Transgaz), în dosarul privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla
Nazare: 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite au transmis propunerile de limite de cheltuieli pentru 2027
Un număr de 49 dintre cei 56 de ordonatori principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat au transmis Ministerului Finanțelor propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2027, până la data de 4 noiembrie, iar instituțiile trebuie să finalizeze transmiterea propunerilor restante până luni, 9 noiembrie, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexan
Kanani: Introducerea leasingului funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar ar putea permite atragerea unor finanțări suplimentare în agricultura românească, fără a fi necesare garanții de stat, printr-o modificare a legislației privind terenurile agricole, a declarat joi președintele Agricover, Jabbar Kanani, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035.
Ministerul Finanțelor așteaptă propuneri de la Ministerul Agriculturii privind sprijinul pentru motorina utilizată de fermieri
Ministerul Finanțelor este dispus să colaboreze cu Ministerul Agriculturii pentru identificarea unui mecanism prin care fermierii să poată cumpăra motorină fără acciză direct de la pompă, însă soluția trebuie să fie sustenabilă pentru buget și compatibilă cu legislația europeană, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Prețul la pompă
Nazare: Am demarat discuțiile pentru bugetul pe 2027; ministerele au termen până săptămâna viitoare să introducă datele necesare
Ministerul Finanțelor a demarat pregătirile pentru elaborarea bugetului de stat pe anul 2027, iar ministerele au termen până miercurea viitoare să introducă în noua platformă informatică datele necesare estimării veniturilor și stabilirii limitelor bugetare, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Astăzi am demarat în mod
Crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna/Mangalița ar putea primi un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an
Crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița ar putea primi, în acest an, un ajutor de minimis de 2.300 lei/scroafă/an, în cadrul unei scheme de sprijin cu o valoare totală de 2 milioane de lei. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre priv
ADS a finalizat Reforma REPowerEU din PNRR; 32.000 de hectare de terenuri neproductive, disponibile pentru investiții în energie regenerabilă
Agenția Domeniilor Statului a finalizat Reforma REPowerEU din PNRR astfel că peste 32.000 de hectare de terenuri neproductive sunt disponibile pentru investiții în energie regenerabilă, a anunțat joi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 'Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), anu
Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei
Pavel-Casian Nițulescu revine în funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei, post pe care l-a ocupat și în perioada 2022-2026, informează ministerul de resort, într-o postare publicată, joi, pe pagin
USLM: Metrorex are un deficit de finanțare de 450 de milioane de lei, în 2026
Deficitul de finanțare al Metrorex este de 40%, în 2026, în timp ce deficitul de personal se ridică la 20%, se arată într-un comunicat de presă al Unității Sindicatul Liber din Metrou (USLM), transmis joi AGERPRES. 'Deficitul de finanțare, în 2026, este de 40%, lipsesc 450.000.000 lei. Deficitul de personal este de 20%, lipsesc pest
Burnete: O parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles, ci și de la București
O parte din fondurile destinate agriculturii nu vor mai veni automat de la Bruxelles, ci vor proveni și din planul național, în condițiile în care România se confruntă cu dificultăți privind cofinanțarea, a declarat joi consilierul prezidențial Radu Burnete, care a transmis și un mesaj din partea președintelui României, Nicușor Dan.
România va solicita deblocarea exporturilor de ovine către țări terțe, la Bruxelles (ministru)
România va solicita deblocarea exporturilor de ovine către țări terțe în cadrul unei întâlniri programate vineri, la Bruxelles, cu un reprezentant al Comisiei Europene, după finalizarea vaccinării în județele Constanța și Tulcea, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'S-au făcut pași import
Tinerii din Generația Z preferă să-și asigure dispozitivele electronice în detrimentul sănătății (studiu)
Un ecran spart, o bicicletă furată sau un festival la care n-a mai ajuns sunt principalele riscuri care contează pentru Generația Z, iar 95% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 23 de ani spun că ar plăti ca să se simtă protejați de acestea, arată un studiu de specialitate, prezentat recent în cadrul evenimentului Technology Insurance Days (TID
Barbu: Am putea merge pe plafonarea adaosului comercial la toate alimentele din magazine
Plafonarea adaosului comercial ar putea fi extinsă de la alimentele de bază la toate produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor, însă o astfel de măsură trebuie analizată la nivelul Guvernului, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'În momentul de față, trebuie să avem o analiză la nivelul Guvernul
Barbu: Fermierii ar putea cumpăra motorină fără acciză, direct de la pompă, din 2027
Ministerul Agriculturii discută cu Ministerul Finanțelor crearea unui mecanism prin care fermierii să poată cumpăra, din 2027, motorină fără acciză, direct de la pompă, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'În momentul de față, costurile sunt foarte mari, dar Ministerul Agriculturii, la rectificarea din noiembrie
Werner (CE): Vrem să vedem agricultura bine împământenită în politicile pentru zonele rurale și pentru competitivitate
Comisia Europeană vrea o agricultură bine împământenită atât în politicile pentru zonele rurale, cât și în cele privind competitivitatea, a declarat directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Elisabeth Werner, la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, organizată joi, l