Ministerul Finanţelor lucrează la diferite scenarii ale reformei fiscale cerute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar adoptarea ar trebui să aibă loc cel târziu în 2025, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Alin Marius Andrieş, la o conferinţă de profil.

"În anul 2024, după cum ştiţi, la nivel guvernamental şi în Parlament, odată cu adoptarea Legii bugetului, s-a instituit un fel de pace fiscală, în sensul că printr-un articol amendament la Legea bugetului s-a decis ca în anul 2024 să nu fie modificări semnificative ale cadrului fiscal şi Codului Fiscal. La nivelul Ministerului de Finanţe, noi lucrăm în momentul de faţă pe diferite scenarii fiindcă, după cum ştiţi, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem un milestone foarte important: reforma fiscală. Conform, să spunem, abordării strategiei Guvernului, aceasta trebuie adoptată în 2025, cel târziu, pentru a face parte din cererea de plată numărul 4. Astfel că, la nivel tehnic, lucrăm acum pe scenarii, urmând ca decizia politică să fie adoptată la nivelul Guvernului. Obiectivele noastre ar fi, pe de o parte, consolidarea fiscală, pe de altă parte, creşterea gradului de echitate în aplicare şi predictibilitate. De aceea, considerăm că această pace fiscală este foarte binevenită, pentru a creşte gradul de predictibilitate şi într-o oarecare măsură să evităm pe cât posibil deciziile ad-hoc", a spus Andrieş.

Prezent la conferinţă cu tema "Anul Financiar 2024", organizată de FinMedia şi Piaţa Financiară, el a afirmat că, pentru anul 2024, necesarul de finanţare la nivel guvernamental este de 181 de miliarde de lei, care înseamnă pe de o parte acoperirea deficitului estimat la 5%, echivalentul a 86,6 miliarde de lei, plus o refinanţare a datoriei publice de aproximativ 94 de miliarde lei.

Secretarul de stat a menţionat că, atât în anii anteriori, cât şi 2024, se doreşte o balansare a modalităţilor de finanţare, pe de o parte prin accesarea de titluri, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, încercând un echilibru între finanţarea în lei şi cea în valută.

Alin Marius Andrieş a precizat că, de la începutul anului, au fost realizate două emisiuni de euroobligaţiuni, ministerul încercând să asigure o finanţare care să fie suficientă. Strategia abordată a fost asemănătoare cu cea de anul trecut, în sensul ca în primul trimestru să se asigure o finanţare consistentă.

Secretarul de stat a amintit că, în 2024, a fost realizată prima emisiune de obligaţiuni verzi. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)