România are oportunitatea de a-şi consolida independenţa energetică şi de a deveni un exportator net de energie, în ciuda provocărilor, cum ar fi modernizarea infrastructurii şi integrarea eficientă a surselor regenerabile, arată o analiză realizată de Institutul European pentru Studii Economice.

Conform sursei citate, România beneficiază de un mix energetic diversificat, cu o prezenţă semnificativă a combustibililor fosili, dar şi o orientare către surse mai curate şi regenerabile. Totodată, ţara noastră are resurse energetice diverse, încă neexploatate, şi face unele eforturi pentru a creşte producţia, în special în domeniul gazelor naturale şi al energiilor regenerabile.

"Toţi aceşti factori sunt cruciali în contextul pieţei energetice europene mai largi şi ar putea contribui la definirea rolului României ca jucător cheie în peisajul energetic regional. Cu toate acestea, intervenţiile guvernamentale repetate, prin plafonări de preţuri şi subvenţii, pun sub semnul întrebării perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic românesc", susţin autorii studiului, economiştii Christian Năsulea, Radu Nechita şi Diana-Florentina Năsulea.

Potrivit sursei citate, este esenţial ca orice reformă a sectorului energetic să fie confruntată cu realităţile economice şi sociale ale României.

"Energia scumpă afectează disproporţionat gospodăriile sărace, făcând politicile de scumpire antieconomice şi antisociale", susţin autorii.

Studiul evidenţiază rolul critic al energiei nucleare, prin Centrala Nucleară de la Cernavodă şi prin Proiectul Reactoarelor Modulare Mici - SMR de la Doiceşti, şi potenţialul de creştere al României ca lider regional în domeniul energiilor regenerabile. În ciuda provocărilor, cum ar fi modernizarea infrastructurii şi integrarea eficientă a surselor regenerabile, România are oportunitatea de a-şi consolida independenţa energetică şi de a deveni un exportator net de energie.

"Intervenţiile guvernamentale recente, precum plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale, sunt criticate pentru abordarea lor contraproductivă. Guvernul României a decis prelungirea plafonării preţurilor la electricitate şi gaze naturale pentru anumite categorii de consumatori, în ciuda recomandării Comisiei Europene de a elimina aceste plafoane", se mai precizează în raport.

Totodată, compensarea furnizorilor de energie pentru pierderile pe care aceştia le suportă din cauza plafonării preţurilor, urmată de taxarea acestora cu scopul de a fi recuperaţi bani plătiţi pe compensaţii, reprezintă un nonsens.

"Compensarea furnizorilor de energie pentru pierderile cauzate de plafonarea preţurilor, urmată de taxarea acestora, înseamnă, în cel mai bun caz, o risipă de resurse guvernamentale", explică cercetătorii.

Pe fondul creşterii adopţiei energiei solare, studiul îndeamnă la prudenţă în supra-subvenţionarea regenerabilelor, subliniind necesitatea unei dezvoltări echilibrate şi sustenabile, care să ia în considerare capacitatea reţelei de distribuţie şi soluţii pentru producţia excesivă temporară. Autorii atrag atenţia asupra lipsei de sens a propunerii ca "prosumatorilor extrem de productivi, care au fost eventual subvenţionaţi, să le fie limitată productivitatea".

Studiul concluzionează că abordarea corectă a sectorului energetic în România necesită un echilibru între realităţile economice, sociale şi mediul înconjurător, oferind o direcţie clară pentru un viitor energetic sustenabil şi accesibil pentru toţi românii.

În ceea ce priveşte politicile publice, autorii recomandă câteva măsuri care să aducă mai mult realism şi coerenţă în politica energetică. Prima recomandare, respectiv: "Nu ignoraţi sărăcia energetică", se referă la faptul că 80% din populaţia rurală a României este dependentă de încălzirea prin arderea lemnului. "Planurile ambiţioase de dezvoltare, făcute la Bucureşti sau la Bruxelles, trebuie să ţină cont de realitate şi de nevoile oamenilor, şi nu trebuie să scumpească energia sau să interzică singura alternativă a multor români", se precizează în raport.

A doua recomandare, "Nu supra-subvenţionaţi regenerabilele", are în vedere faptul că, împreună cu creşterea cotei energiei eoliene şi solare în mixul energetic, caracterul inevitabil aleator al furnizării lor generează presiuni crescânde asupra sistemului de transport al electricităţii.

"Dezvoltarea lor trebuie să fie corelată cu cea a reţelei electrice şi cu implementarea unor soluţii pentru a face faţă producţiei excesive temporare", se mai spune în raport.

Conform studiului, a treia recomandare, respectiv "Acceleraţi dezvoltarea centralelor nucleare", vizează faptul că energia nucleară este energie verde, cu o amprentă redusă de carbon, iar România ar trebui să continue şi să accelereze dezvoltarea Centralei de la Cernavodă şi a Proiectului Reactoarelor Modulare Mici - SMR de la Doiceşti.

Cea de-a patra recomandare, "Diversificaţi sursele de energie", se referă la existenţa energiei ieftine, sigure, venite din surse multiple care poate aduce României un avantaj comparativ net, transformând-o în exportator de energie în UE.

"Existenţa energiei produse în România, la preţuri mici, este mai importantă decât discuţiile despre ce companie deţine drepturile de exploatare", se mai precizează în raport.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie - decembrie 2023 de către Institutul European pentru Studii Economice, cu sprijinul Epicenter. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)