Venitul mediu brut în Poşta Română era, în luna ianuarie 2024, de aproximativ 5.000 de lei, iar la acest moment nu există în companie salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie, a transmis Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR).

Comunicatul CNPR vine în urma declaraţiilor de joi ale liderilor Blocului Naţional Sindical (BNS), potrivit cărora 60% din totalitatea salariaţilor din companie sunt plătiţi cu salariul minim.

"În spaţiul public au fost făcute o serie de afirmaţii mincinoase, denigratoare şi calomnioase la adresa Companiei Naţionale ,,Poşta Română" şi managementului acesteia. Acestea au fost transmise de unii lideri sindicali iresponsabili, fiind bazate pe informaţii false, cu scopul de a genera un sentiment de panică în rândul salariaţilor Companiei şi publicului larg", precizează operatorul poştal naţional.

Potrivit sursei citate, toate drepturile salariale şi de altă natură ale angajaţilor sunt protejate, acestea fiind achitate la timp, iar managementul CNPR are în plan un amplu program de creşteri şi reaşezare a grilei salariale pe baze solide.

De asemenea, este asigurată distribuirea conform tuturor prevederilor legale a drepturilor sociale pentru toată populaţia României, "iar o întârziere a acestora este exclusă, indiferent de interesele personale ale unor membri ai organizaţiilor sindicale".

"Toate proiectele de investiţii derulate de către Poşta Română sunt în grafic, Planul de Management fiind respectat în integralitate. La acest moment, nu există în Poşta Română salariaţi care să încaseze venituri la nivelul salariului minim pe economie. În anul 2021, în Poşta Română, venitul mediu era de 3.350 lei brut, iar în luna ianuarie 2024 venitul mediu brut este de aproximativ 5.000 lei. Asigurăm toţi clienţii, partenerii comerciali şi instituţiile bancare partenere, de stabilitatea şi soliditatea politicilor de management aflate în curs şi, de asemenea, pe partenerii de dialog social de respectarea prevederilor Art. 99 din Legea Dialogului Social respectiv: (2) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă", se menţionează în comunicat.

În context, reprezentanţii CNPR susţin că BNS a făcut, în conferinţa de joi, "afirmaţii false" şi subliniază că bugetul companiei a susţinut în fiecare an cu aproximativ două milioane de lei salariile liderilor de sindicat "scoşi din producţie", care nu se prezintă la locul de muncă, ci desfăşoară doar activităţi sindicale.

"Pretinsul Regulament de Salarizare la care au făcut referire unii lideri sindicali neinformaţi nu este în vigoare la acest moment, aflându-se în lucru alături de o schemă de salarizare modernă pentru toţi angajaţii ce conţine un sistem de comision la nivelul mediei din industria serviciilor poştale. Viitorul sistem deschide posibilitatea de câştiguri până la 1.200 de lei net, în plus faţă de salariul actual, pentru toţi salariaţii implicaţi în coletărie şi servicii financiare, atât factori poştali, cât şi oficianţi şi diriginţi. În ceea ce priveşte capitalizarea din anul 2018, informăm că nu există nici un risc pentru ca aceasta să fie declarată ajutor de stat", se arată în comunicatul de presă al CNPR.

Conform instituţiei, în prezent, Poşta Română trece prin cel mai mare proces de digitalizare din ultimii 30 de ani, după o perioadă de reformă şi restructurare ce a fost finalizată după o întârziere cauzată de organizaţii sindicale şi care nu a afectat personalul operaţional în ciuda susţinerilor anumitor persoane rău intenţionate.

"Costurile cu apariţiile din media, pentru anul trecut, au fost în procent de 0,02% din cheltuielile companiei. Proiectul Auchan, alături de alte proiecte derulate în parteneriat cu persoane juridice private, au rezultat în înfiinţarea Unităţii de Afaceri Imobiliare, care în prezent asigură un flux suplimentar de venituri pentru companie şi performează în majoritatea judeţelor ţării. Investiţiile în domeniul logistic, respectiv cutii poştale digitale, Hub-uri, infrastructură last-mile şi altele, sunt în grafic. În prezent, o echipă formată de experţi în domeniu realizează documentaţia necesară, jaloanele din cadrul Planului de Management fiind respectate. Cu privire la activitatea Companiei Naţionale "Poşta Română" la Chişinău, a fost operaţionalizat serviciul suport clienţi pentru toată regiunea România şi Republica Moldova, acesta putând fi apelat la numărul de telefon 021/9393 şi oferind servicii de calitate", explică oficialii.

Totodată, în privinţa serviciului universal, Poşta Română asigură o calitate superioară a acestuia pe întreg teritoriul naţional şi reaminteşte că parametrii comerciali actuali ai Convenţiei cu ANCOM au fost stabiliţi de persoane aflate în conducerea companiei la acel moment care, în prezent, ocupă tocmai funcţii de lideri sindicali.

"Poşta Română Broker de Asigurări este o persoană juridică lipsită de activitate şi de substanţă economică ce a fost înfiinţată în trecut şi preluată de actuala conducere în lipsă de activitate. Declararea procedurii de insolvenţă stabilită recent este o formalitate, salariaţii Companiei nefiind afectaţi de această decizie. Referitor la declaraţia "Poşta Română nu are interes să semneze contractul colectiv de muncă", menţionăm că, deşi acesta nu este necesar, toate drepturile şi beneficiile salariaţilor fiind deja protejate prin documente normative interne, este evident faptul că un contract colectiv de muncă este util companiei. În vederea semnării acestui contract colectiv de muncă, Poşta Română a îndemnat constant la o negociere colectivă loială şi la renunţarea din partea SLPR la revendicări nerealiste ce ar prejudicia grav compania", notează sursa citată.

Oficialii CNPR precizează că instituţia "operează în condiţii de transparenţă totală şi colaborare loială cu toate instituţiile statului şi nu tolerează manipularea şi încercările de destabilizare a salariaţilor sau utilizarea resurselor companiei pentru satisfacerea intereselor personale ale unor lideri sindicali extraşi din producţie pe perioade lungi şi foarte lungi".

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că evoluţia veniturilor din exploatare şi a rezultatului brut în termen reali din Poşta Română "arată fără echivoc o degradare continuă a situaţiei financiare a companiei".

"Veniturile din exploatare, respectiv cifra de afaceri s-au redus în termeni reali, atenţie nu inflaţionişti, nu nominali. În termeni reali s-a redus cifra de afaceri de la un an la altul, la fel şi rezultatul brut al exerciţiului. Salariul mediu în companie este foarte apropiat de salariu minim brut pe ţară. Un număr semnificativ de angajaţi au salarii foarte apropiate de salariul minim brut pe ţară. Din estimările noastre, în momentul de faţă discutăm de aproape 60% din totalitatea salariaţilor din Compania Naţională Poşta Română, plătiţi pe salariul minim, indiferent de munca pe care o fac în companie, indiferent de nivelul de pregătire profesională, indiferent de responsabilităţile pe care aceştia le au a nivelul postului lor de lucru. Deşi din 2019 salariul mediu brut din companie a înregistrat un trend de creştere mai rapid decât salariul minim brut pe ţară, începând din 2023 acest trend a fost inversat în 2024. Echipa de management îşi propune o creştere salarială mult mai mică decât a salariului minim, însemnând că salariu mediu brut pe companie va fi doar cu atenţie 24% mai mare decât salariul minim brut pe ţară", a explicat Costin.

Acesta a adăugat că, în companie, există "tendinţa de a creşte numărul de salariaţi plătiţi pe salariu minim sau la un nivel extrem de scăzut în companie".

Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale.

În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, care deţine 93,52% din pachetul de acţiuni. Fondul Proprietatea deţine 6,48% din capitalul social al companiei. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)