Foarte puţini ştiu ce costuri suplimentare are angajatorul cu un salariat, care ia numai jumătate din banii pe care îi cheltuie compania cu el, a declarat, joi, Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România.

"Aş vrea să prezint puţin şi perspectiva angajatorului. Probabil sunt foarte puţini care ştiu, în afară de salariul pe care-l vedeţi în mână, cam ce plăteşte angajatorul în spate sau ce costuri mai are angajatorul suplimentare. Şi aş vrea să le trec în revistă punctual, ca să nu fie confuzii. Angajatorul, la un salariu brut, fie el mai mic sau mai mare, plăteşte un CAS de 25%, un CASS de 10%, un impozit de 10%, chiar dacă ele sunt trecute în sarcina angajatului, nu le plăteşte angajatul le plăteşte angajatorul pentru angajat. Mai există un procent de 2,25%, parcă, contribuţia asiguratorie de muncă, mai avem 10% CASS pe tichetele de masă, mai avem, nou acum, de la 1 ianuarie, 10% impozit pe tichetele de masă. Mai avem un 10% impozit pe concediul de odihnă. Asta ridică un cost cu angajatul de la un salariu, să zicem de 4.000 lei sau 3.000 lei sau 5.000 lei, la dublu. Dacă luăm în calcul şi echipamentul primit, analizele medicale la care îi trimiţi periodic şi multe alte beneficii care vin, angajatul cred că ia numai jumătate din banii pe care îi cheltuie compania cu el", a explicat Paraschiv la conferinţa "Angajator bun, angajator rău", organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).

Acesta a semnalat însă că angajatul ar trebui să înţeleagă faptul că el trebuie să producă banii aceştia, pentru că altfel compania nu are de unde să îi dea.

"El trebuie să-i producă şi evident trebuie să producă mai mult de atât pentru ca o companie să se poată dezvolta, să poată face investiţii, să meargă mai departe. În momentul în care el nu produce cel puţin salariul lui, compania va intra cu siguranţă în zona de faliment mai devreme sau mai târziu", a afirmat Paraschiv.

Pe de altă parte, vicepreşedintele ANCMMR a subliniat că este destul de greu de lucrat cu angajaţii, deoarece au "foarte, foarte multe beneficii", nu atât financiare, cât beneficii date de stat.

"Şi vă dau exemplu: dacă un angajat mâine pur şi simplu nu vine la serviciu, n-am cum să-l sancţionez. La noi, în comerţ, se vehiculează legea asta cu energizantele şi nu o să mai avem voie să vindem energizante către minori. Amenda este de 30.000 lei, de la 30.000 lei. Presupunem scenariul în care un angajat e instruit că nu are voie să vândă către minori şi totuşi vinde către minori un energizant şi compania primeşte o amendă de 30.000 lei, cine credeţi că va plăti amenda? Pentru că e strict vina şi greşeala angajatului? La un salariu de 4.000 lei înseamnă că trebuie să-i iei salariul pe jumătate de an, deci va plăti compania. Cum e sancţionat? Bun, va fi sancţionat cu 10% din salariu pe o lună de zile după ce se face o comisie, după ce e chemat în comisia de disciplină ş.a.m.d. Toate părţile astea din spate nu le observă nimeni. Angajatul, dacă vrea, munceşte, dacă nu vrea, nu munceşte. Trebuie să-i dai avertisment, să-l aduci în comisia de disciplină să... să... să... Şi nu mai faci toate chestiile astea pentru că e criză de angajaţi şi atunci trebuie să mergi mai departe şi să accepţi şi anumite lucruri care în mod normal nu ar trebui acceptate. Închizi ochii ca angajator, tolerezi anumite lucruri şi, mai mult decât atât, observi că tot oamenii îţi pleacă din companie. Şi ajungi la concluzia că nu este salariul singurul lucru motivator", a explicat Feliciu Paraschiv.

El a menţionat că a constatat că angajatul îşi doreşte ceea ce nu are: dacă are salariu mic, vrea salariu mare, vrea mai mult timp liber etc.

"Şi să ştiţi că timpul liber a devenit cumva foarte important pentru angajaţi. Să ştiţi că nu mai vrea nimeni să mai lucreze nicio oră suplimentară. 40 de ore pe săptămână şi punct. Două libere pe săptămână, nu discutăm, a plecat în secunda doi dacă nu i le oferi. Toate liberele pe care le oferă statul: Rusalii, nu ştiu ce, nu ştiu ce. Am avut o campanie de donare de sânge şi bineînţeles că angajaţii au găsit în lege că la o donare de sânge cine a donat sânge are dreptul la o zi liberă. Au cerut-o toţi. A fost recensământul electronic. Cine făcea recensământul electronic putea primi o zi liberă. Bineînţeles de la angajator, nu de la stat, că nu i-a plătit-o statul angajatorului. A trebuit să dăm zile libere. Astea sunt lucruri care nu se văd", a punctat vicepreşedintele ANCMMR.

Acesta a semnalat că cel mai greu este de lucrat cu generaţia X şi cu Millenials, "pentru că oamenii ăştia vor gratificare instantanee", pentru că s-au născut cu telefonul în mână şi au răspuns în orice secundă, la orice întrebare. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)