Poşta Română se află, la ora actuală, sub controlul unei echipe care, ca provenienţă politică, vine dintr-o structură creată din "spuma mării", în timp ce evoluţia veniturilor din exploatare şi a rezultatului brut în termen reali arată, fără echivoc, o degradare continuă a situaţiei financiare a companiei, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

"Selecţia managerilor la companiile cu capital de stat, faimoasele noi teze venite atât de la Comisia Europeană, cât şi de la OECD, cu guvernanţă corporatistă, cu proceduri transparente prin care, chipurile, alegem "spuma", elita managerilor din România, sunt nişte minciuni gogonate în fapt, de ani de zile. Încă de la jumătatea anilor 90, tot ceea ce înseamnă capital de stat a fost supus şi continuă să fie supus unui proces continuu de devalizare prin care camarilele politice sunt instalate la conducerea acestor companii. Poşta Română, în momentul de faţă, se află sub controlul unei echipe care, ca provenienţă politică, vine dintr-o structură creată din "spuma mării". În urmă cu câţiva ani de zile, când se intitulau fundaţie, ulterior s-au transformat într-un partid PACT. Astăzi, îi regăsiţi de la stânga la dreapta în conducerea Companiei Naţionale Poşta Română (...) Această creaţie artificială politică a fost înghiţită la comandă de către o formaţiune politică altminteri respectabilă, Partidul Naţional Liberal. Ei se află acolo, în burta Partidului Naţional Liberal de câţiva ani de zile", a afirmat Costin.

Acesta a adăugat că actuala conducere de la Poşta Română a avut în spate "pe cei de la butoane".

"Când a venit acest "zero virgulă" în politica românească, în interiorul PNL a avut în spate pe cei de la butoane care au zis trebuie să le daţi şi funcţii de conducere în partid, vicepreşedinţi la nivel naţional, la nivelul Bucureştiului sau în alte oraşe din ţară, pe unde erau prezenţi, astăzi în conducerea companiei: Valentin Ştefan, Gregor Teodorescu, Valentin Chiriţă, Claudiu Ilie, Irina Smărăndiţa, Diana Mardarovici, iar lista e lungă. Toate aceste personaje vin din această structură politică, disimulată în burta PNL-ului. Pe vremea când acţionau ca partid, spre exemplu, criticau cu vehemenţă, că se pregăteşte terenul pentru un nou tun - compania Electrica, preluată ostil de gaşca de la ALDE. Poşta Română a fost preluată ostil de această gaşcă PACT/PNL, iar rezultatele actului de management se văd pe date şi cifre. Sunt date publice, de pe site-ul ANAF, Ministerul de Finanţe sau din proiectul de buget pentru anul în curs 2024 al Poştei Române", a menţionat liderul sindical.

În viziunea lui Dumitru Costin, evoluţia veniturilor din exploatare şi a rezultatului brut în termen reali din Compania Naţională Poşta Română "arată fără echivoc o degradare continuă a situaţiei financiare a companiei".

"Veniturile din exploatare, respectiv cifra de afaceri s-au redus în termeni reali, atenţie nu inflaţionişti, nu nominali. În termeni reali s-a redus cifra de afaceri de la un an la altul, la fel şi rezultatul brut al exerciţiului. Salariul mediu în companie este foarte apropiat de salariu minim brut pe ţară. Un număr semnificativ de angajaţi au salarii foarte apropiate de salariul minim brut pe ţară. Din estimările noastre, în momentul de faţă discutăm de aproape 60% din totalitatea salariaţilor din Compania Naţională Poşta Română, plătiţi pe salariul minim, indiferent de munca pe care o fac în companie, indiferent de nivelul de pregătire profesională, indiferent de responsabilităţile pe care aceştia le au la nivelul postului lor de lucru. Deşi din 2019 salariul mediu brut din companie a înregistrat un trend de creştere mai rapid decât salariul minim brut pe ţară, începând din 2023 acest trend a fost inversat în 2024. Echipa de management îşi propune o creştere salarială mult mai mică decât a salariului minim, însemnând că salariu mediu brut pe companie va fi doar cu 24% mai mare decât salariul minim brut pe ţară", a explicat Costin.

Preşedintele BNS a arătat că, în Poşta Română, tendinţa este de a creşte numărul de salariaţi plătiţi pe salariu minim sau la un nivel extrem de scăzut şi a avertizat că, odată cu creşterea salariului minim la 1 iulie, este posibil ca 80% dintre angajaţii companiei să fie plătiţi la nivelul noului salariu minim.

"Există riscul ca, odată cu creşterea salariului minim la 1 iulie, să contabilizăm în Compania Naţională Poşta Română, nu 60%, ci 80% dintre salariaţi plătiţi la nivelul noului salariu minim. Câştigul salarial mediu brut din companie a înregistrat în ultimii ani o creştere sub media sectorului din care face parte, făcând din ce în ce mai puţin tentante locurile de muncă din această companie. Conducerea companiei îşi propune ca, şi în 2024, evoluţia salariilor din companie să fie inferioară celei din din sector. Ce înseamnă acest lucru? Nicio perspectivă privitoare la posibilitatea de a atrage lucrători tineri, de a moderniza şi dezvolta compania, de a o face, repet, atractivă pentru piaţa muncii. Nicio şansă, dimpotrivă. Un alt lucru la care vreau să mă refer este nivelul extrem de scăzut al salariului mediu, ceea ce arată că un număr semnificativ de salariaţi sunt plătiţi pe salariu minim brut. În detaliu, dracul nu este atât de negru, pentru că anul trecut a avut grijă să îşi genereze o nouă organigramă extrem de flexibilă, prin care să se plătească generos un număr limitat de indivizi", a susţinut Dumitru Costin.

Liderul BNS a transmis, totodată, că o cheltuială este dedicată "părţii flexibile".

"Dacă o să vă duceţi să-l întrebaţi pe directorul general, Valentin Ştefan, vă va spune "este chestiune de management modern de companie, trebuie să venim cu o parte variabilă, să stimulăm salariaţii din companie". Deci, creşte această sumă de la an la an şi avem, cel puţin pentru anul în curs, 2024, circa 140 de milioane de lei pentru această parte variabilă de recompense financiare", a apreciat Costin.

BNS a organizat, joi, o conferinţă de presă cu tema "Destructurarea grupării care îngroapă Compania Naţională Poşta Română".

Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale.

În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (93,52% din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea (6,48%). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Costin (BNS): În Poşta Română nu mai există un contract de colectiv de muncă; termenul pentru finalizarea negocierilor, 29 februarie