Prima emisiune de obligaţiuni verzi a României a fost un real succes, fiind marcată de o serie de recorduri, precum cererea extraordinară din partea mediilor investiţionale, potrivit ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

În data de 15 februarie 2024, Ministerul Finanţelor a realizat cea de-a doua tranzacţie pe pieţele financiare internaţionale, prin lansarea a două tranşe de obligaţiuni cu maturităţi de 7 ani şi 12 ani, denominate în euro. Tranşa de 12 ani a reprezentat emisiunea inaugurală de obligaţiuni verzi a României.

Conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor, valoarea totală a emisiunii de obligaţiuni, de patru miliarde euro, a avut o subscriere finală de peste 14,8 miliarde euro prin participarea unui număr total de peste 250 investitori. Emisiunea a suscitat un interes impresionant din partea investitorilor, ordinele acestora depăşind în timpul tranzacţiei valoarea de 17 miliarde euro.

Volumul atras pentru tranşa cu maturitatea de 7 ani este de 2 miliarde euro, la randament de 5,394% şi o rată de dobândă de 5,375% pe an, iar pentru tranşa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras volumul de 2 miliarde euro, la randament de 5,734% şi o rată de dobândă de 5,625% pe an. Fondurile obţinute din această emisiune au fost decontate în data de 22 februarie 2024.

"Mă bucur că prima emisiune de obligaţiuni verzi a României a fost un real succes, fiind marcată de o serie de recorduri. Emisiunea aceasta are în spate un proces complex, care a implicat elaborarea şi evaluarea unui cadru solid pentru finanţarea proiectelor verzi, pentru care vreau să felicit colegii de la Trezorerie. Aş puncta cererea extraordinară din partea mediilor investiţionale, marjele de risc de credit obţinute care reflectă inclusiv un "greenium" de 10bps, cât şi de calitatea acestor investitori, în jur de 45% din investitorii din tranşa verde fiind investitori responsabili social/cu mandate verzi (ESG). Pe lângă diversificarea bazei de investitori pentru datoria publică, această emisiune este un pas concret în misiunea noastră de a ne atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, dar şi de a sprijini proiectele cu impact pozitiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor", a transmis ministrul Marcel Boloş.

Potrivit MF, maturitatea de 12 ani reprezintă cea mai mare tranşă verde denominată în euro lansată până acum de către un emitent din pieţele emergente (instrumente financiare de datorie ESG). De asemenea, tranzacţia reprezintă cea mai mare emisiune de obligaţiuni verzi denominate în euro realizată de un emitent din pieţele emergente. Nu în ultimul rând, emisiunea a fost cea mai mare tranzacţie pe pieţele financiare internaţionale a României, iar subscrierea finală obţinută a fost cea mai mare de până acum pentru ţara noastră.

Emisiunea de obligaţiuni, lansată în data de 15 februarie, face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2024, prin care Ministerul Finanţelor vizează asigurarea necesarului de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, precum şi consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.

Emisiunea de obligaţiuni a fost suprasubscrisă de peste 3 ori pentru tranşa de 7 ani, respectiv de peste 4 ori pentru tranşa verde de 12 ani. Totodată, emisiunea a beneficiat de o bază investiţională foarte diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi din perspectiva tipurilor de investitori, precizează reprezentanţii MF.

Strategia de execuţie a permis reducerea costurilor emisiunilor noi faţă de nivelul anunţat, pe măsura creşterii ordinelor de subscriere, astfel randamentele indicative iniţiale fiind reduse cu 35 puncte de bază, pentru maturitatea de 7 ani şi respectiv cu 45 puncte de bază pentru maturitatea de 12 ani.

Comparativ cu emisiunile denominate în euro realizate în luna septembrie 2023, randamentele aferente maturităţilor de 7 şi 12 ani au înregistrat scăderi de 58 şi 71 puncte de bază, iar marjele care reprezintă riscul de credit al României au scăzut cu 54, respectiv 49 puncte de bază.

Primele de emisiune au fost negative, respectiv -5 puncte de bază pentru maturitatea de 7 ani şi -15 puncte de bază pentru maturitatea de 12 ani, ceea ce implică o primă verde de emisiune ("greenium") de 10 puncte de bază pentru tranşa verde a tranzacţiei.

"Prima de emisiune pentru tranşa de 12 ani a fost cea mai scăzută primă realizată de un emitent suveran din zona CEE din anul 2015 până în prezent", precizează sursa citată.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităţilor de 7 şi 12 de ani de 67% şi respectiv 66%. Totodată fondurile de pensii şi companiile de asigurări au avut o distribuţie de 10% şi 5%, fondurile suverane şi instituţiile oficiale o alocare de 6% pentru ambele tranşe, băncile comerciale şi private au avut o distribuţie de 6% şi 13% iar fondurile speculative şi brokerii au beneficiat de o alocare de 11%, respectiv 10%.

"Tranşa verde de 12 ani a fost alocată în procent de aproximativ 45% unor investitori responsabili din punct de vedere social (social responsible investors) / cu mandate verzi-ESG sau despre care se ştie că folosesc principiile de investiţii responsabile din punct de vedere social / principiile privind investiţiile verzi", subliniază reprezentanţii MF.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 7 ani, aceasta a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 46%, restul Europei 22%, SUA 13%, CEE 7%, Germania, Austria şi Elveţia 5%, România 4% şi restul statelor 3%.

Pentru maturitatea de 12 ani, distribuţia geografică a investitorilor a fost: Marea Britanie şi Irlanda 48%, restul Europei 19%, România 11%, SUA 9%, CEE 8%, Germania, Austria şi Elveţia 3%, şi restul statelor 2%.

În procesul de elaborare a Cadrului privind obligaţiunile verzi, Ministerul Finanţelor a beneficiat de asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale.

"Felicităm Guvernul României pentru această tranzacţie excepţională. Pe măsură ce navigăm într-o eră de provocări presante, în care posibilitatea de a locui pe planeta noastră este contestată, iar conflictele şi disparităţile crescânde sunt apăsătoare, rolul finanţării sustenabile nu a fost niciodată mai important pentru a sprijini ţările membre ale Băncii Mondiale. Suntem extrem de încântaţi că am oferit asistenţă tehnică pentru a facilita prima emisiune de obligaţiuni verzi a României şi aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Guvernul României în următorii paşi ai procesului, cum ar fi alocarea şi raportarea impactului", a declarat Anna Akhalkatsi, country manager al Băncii Mondiale pentru România.

Tranzacţia a fost intermediată de către Citigroup Global Markets Europe AG, Este Group Bank AG, HSBC Continental Europe, J.P. Morgan SE şi Societe Generale, Citigroup şi HSBC jucând şi rolul băncilor de structurare pentru tranşa verde.

Cadrul obligaţiunilor verzi suverane al României evidenţiază angajamentele ţării noastre, agenda actuală de mediu, precum şi planurile de finanţare verde. Acesta enumeră proiectele eligibile care pot fi finanţate prin emiterea de obligaţiuni verzi şi categoriile de activităţi asociate cu beneficii pentru mediu.

Printre proiectele etichetate ca verzi sunt incluse cele legate de producţia de energie regenerabilă, eficienţa energetică, prevenirea şi controlul poluării, transportul curat, gestionarea sustenabilă a apei şi a apelor uzate, adaptarea la schimbările climatice, clădirile verzi şi gestionarea durabilă din punct de vedere ecologic a resurselor naturale vii şi a utilizării terenurilor.

Printre cele mai importante proiecte verzi eligibile pentru finanţare se numără dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în oraşele Bucureşti şi Cluj-Napoca, electrificarea căii ferate pentru a asigura servicii feroviare integral electrice în principalele zone urbane din România (reşedinţe de judeţ şi alte oraşe cu peste 50.000 de locuitori), reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva UE privind inundaţiile şi Strategia naţională de management al riscului de inundaţii, creşterea eficienţei energetice a fondului de clădiri şi înfiinţarea de noi zone de păduri urbane.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)