Mediul de afaceri a fost stabil în 2023, numărul de insolvenţe a urcat la 6.650, comparativ cu 6.649 în 2022, însă numărul de companii active a fost mai mare, a declarat, miercuri, Tiberiu Chesoi, manager departament daune, Coface România, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Ce observăm în 2023 este un mediu de afaceri stabil. Stabil nu doar comparând cu 2022, dar şi comparând cu 2019. Sincer, comparând cu 2019 aş vedea totuşi o veste bune prin acest 6.650 de insolvenţe nou deschise având în vedere că numărul companiilor active din economie în acest interval a crescut cu aproximativ 32%. Deci avem practic o bază de companii mai mare în 2023, cu 32%. Eu cred că este o veste bună, doar o insolvenţă deschisă faţă de 2022. De asemenea, o stabilitate o arată şi dinamica semestrială în cei doi ani. Adică avem diferenţe de maxim 1% ca număr de insolvenţe semestrul I 2023 versus aceeaşi perioadă din 2022, ceea ce din nou este un lucru pozitiv. Ce am observat în 2023 este o creştere a numărului de proceduri de concordat preventiv deschise. Deşi numărul acesta de 60 de proceduri nu este unul alarmant, unul atât de mare totuşi raportat la 21 de proceduri în 2022 este totuşi o creştere notabilă", a spus Tiberiu Chesoi.

Potrivit unui comunicat al companiei, instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare, cu 37%, cât şi ca număr, cu 17%, comparativ cu 2022, dar au fost sub nivelurile înregistrate în 2019. Sectorul construcţiilor raportează cel mai mare număr de insolvenţe respectiv 1.446.

Coface precizează că evoluţia economiei României a fost marcată de "lumini şi umbre" pe parcursul anului 2023, cu o frânare pe fondul temperării consumului. Anul trecut, vânzările din retail au crescut cu doar 2,2%, sub media din anul precedent de 6,2%. Paradoxal, consumul a decelerat semnificativ sub nivelul din anul precedent, deşi dinamica salariului a depăşit creşterea medie a preţurilor.

Pe fondul temperării cererii şi reducerii presiunilor de costuri pe segmentul de hidrocarburi, energie, cereale şi materiale de construcţii, inflaţia şi-a continuat trendul descrescător până la 6,61% la finalul anului 2023, semnificativ sub nivelul înregistrat la debutul anului (15%) sau maximul din toamna anului precedent (16,8% în noiembrie 2022).

Principala vulnerabilitate pe plan macroeconomic în anul 2023 a fost perpetuarea deficitelor duble, deficitul fiscal înregistrat pe parcursul anului 2023 fiind de 89,9 mld. lei, respectiv 5,68% din PIB, sub ţinta iniţială de 4,4%. Totodată, datoria publică a depăşit pragul de 50% din PIB în 2023.

"Anul 2023 poate fi definit ca un an stabilităţii pentru mediul de afaceri, fără creşteri notabile ale numărului de insolvenţe. Chiar dacă am evitat o recesiune, după o decelerare a creşterii reale la aproape 2%, comparativ cu 4,1% în 2022, aceasta fiind una dintre cele mai bune creşteri din regiune, contextul economic rămâne relativ complicat. Deficitele fiscale şi comerciale mari pot genera riscuri şi vulnerabilităţi pentru populaţie şi mediul de afaceri. Astfel ne aşteptăm la o creştere moderată a numărului de insolvenţe în 2024 cauzată în special de scăderea consumului şi de costul mare de finanţare. Urmărim evoluţiile macro şi micro economice pentru a putea susţine pas cu pas companiile cu soluţii adaptate la dinamica pieţei", a declarat Alina Popa, Country Manager Coface România.

Primele 3 sectoare în funcţie de numărul companiilor intrate în insolvenţă rămân aceleaşi ca şi în 2022: construcţii (1.446), comerţ cu amănuntul (825) şi comerţ cu ridicata şi distribuţie (815) şi păstrează o concentrare de aproximativ 46% din totalul numărului de insolvenţe înregistrate în 2023. Această evoluţie este justificată de faptul că aceste 3 sectoare deţin aproximativ 39% din totalul companiilor din România.

Dintre acestea, creşterea cea mai mare a numărului de companii care au intrat în procedura de insolvenţă a fost raportată în sectorul construcţiilor, în creştere cu 6% faţă de 2022, care deţine cea mai mare pondere din totalul numărului de insolvenţe (22%).

Din numărul total de companii intrate în insolvenţă în 2023 companiile înfiinţate înainte de 2016 reprezintă aproximativ 54%, în scădere de la aproximativ 60% în 2022. Anul trecut a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru 460 companii cu venituri peste 0,5 milioane de euro, în creştere cu 29% comparativ cu anul 2022 şi cu 4% faţă de 2019. Dintre acestea doar 45 de companii aveau cifra de afaceri peste 5 milioane de euro, ceea ce indică un impact financiar şi social mai scăzut în economie.

De asemenea, anul trecut au fost deschise 61 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 21 de proceduri deschise în 2022. Dintre companiile intrate în concordat preventiv în 2023, 8 au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro şi aveau 1.229 de angajaţi.

Conform datelor furnizate de Banca Naţională a României prin publicarea lor de către Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP), în 2023 au fost refuzate la plată 33.790 de instrumente de plată, iar valoarea totală refuzată la plată a fost de 2,135 miliarde de lei. Cu toate că se observă o creştere atât ca valoare refuzată (37%), cât şi ca număr de incidente (17%) comparativ cu 2022, valorile înregistrate în 2023 sunt sub valorile înregistrate în 2019: -33% ca valoare refuzată şi -27% ca număr de incidente.

"Observăm că în ultimii 5 ani numărul de insolvenţe se menţine relativ constant, iar în ultimii 2 ani dinamica semestrială este aproximativ egală cu 0% ceea ce arată o stabilitate a mediului antreprenorial românesc. Toutşi, la nivel microeconomic se conturează o serie de provocări pentru 2024 cum ar scăderea consumului, costul de finanţare mare dar şi noul set de taxe şi impozite intrat în vigoare începând cu acest an, care vor pune o presiune constantă pe activitatea economică. Acest lucru ar putea duce la extinderea termenelor de plată către furnizori, amplificând riscul de insolvenţă al companiilor vulnerabile", a adăugat Tiberiu Chesoi.

La nivel teritorial, 6 judeţe alături de Bucureşti însumează 51% din totalul numărului de insolvenţe deschise în 2023, în creştere cu 2 pp faţă de 2022. Capitala conduce clasamentul cu 1.289 de insolvenţe în creştere cu 19% faţă de 2022, urmată de judeţele Bihor, Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi, Ilfov. Companiile din aceste judeţe au aproximativ 46% din numărul total de angajaţi ai companiilor care au intrat în insolvenţă în 2023. Din totalul firmelor care au depus situaţiile financiare aferente anului 2022, s-a raportat un număr mediu de 26.751 de angajaţi în 2022 al companiilor insolvenţe, din care cele 6 judeţe plus Bucureşti însumează 12.314.

Aceleaşi judeţe şi Bucureştiul deţin o pondere de 48% din totalul numărului de înmatriculări şi de 41% din totalul numărului de radieri. Cele mai multe companii au fost înmatriculate (31.091) şi radiate (11.820) în Bucureşti.

Pe parcursul anului 2023 au fost înmatriculate 147.026 de persoane juridice din care SRL 96.839, în scădere faţă de 2022, când au fost înregistrate 152.809 de companii. În ceea ce priveşte numărul companiilor radiate evoluţia este una favorabilă, anul trecut fiind înregistrate 71.241 de radieri, în scădere cu 3,4% faţă de 2022 şi cu 43% comparativ cu 2019 când au fost raportate 101.601 noi radieri. Analizând distribuţia sectorială a companiilor înmatriculate în 2023 observăm o corelaţie ridicată cu structura companiilor deja existente. Practic, cele mai multe companii sunt înfiinţate în sectoarele care au deja cele mai multe companii active, ceea ce reflectă o preferinţă a populaţiei pentru anumite tipuri de activităţi.

În prezentul studiu au fost considerate insolvenţele nou deschise, în baza datelor publicate de ONRC (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului). Analiza indicatorilor financiari pentru firmele considerate s-a bazat exclusiv pe declaraţiile financiare depuse la MFP în perioada analizată, în baza datelor prelucrate de Coface. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)