România poate atrage investiţii cu capital românesc sau străin care să înceapă să producă pentru piaţa ucraineană, iar captarea unei cote de piaţă post-conflict, post-reconstrucţie ar putea să sprijine dezvoltarea ţării noastre pe termen mediu şi lung, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Ionel Scrioşteanu, la un eveniment de specialitate.

"O altă provocare pe care trebuie să o aibă în vedere România o reprezintă proximitatea faţă de Ucraina, nu neapărat referitoare la reconstrucţia Ucrainei, ci la piaţa pe care o reprezintă Ucraina. Guvernul a lansat, prin intermediul Ministerului Economiei, un ghid care să finanţeze investiţii în domeniul producţiei de materii prime şi materiale necesare construcţiilor de drumuri şi cale ferată. Cred că putem produce materii prime şi materiale pentru reconstrucţia Ucrainei, dar România poate să înceapă să producă pentru piaţa ucraineană", a menţionat Ionel Scrioşteanu, la Forumul de infrastructură, transporturi şi logistică, organizat de Revista Club Antreprenor şi Ziarul Pozitiv.

Potrivit acestuia, prin România au fost tranzitate, în ultimii doi ani, 45 de milioane de tone de cereale.

"Cred că România are resurse energetice, resurse financiare, potenţial, resurse umane, să proceseze o parte din aceste cereale care doar tranzitează ţara noastră. Câştigăm într-adevăr pe fluxurile de transport, dar cred că am putea câştiga mult mai mult. Dacă tot tranzitează prin România aceste fluxuri de cereale, se poate face procesare pentru că la destinaţie toate aceste cereale sunt procesate şi, atunci, am avea o valoare adăugată la cele permanentizate. Măcar jumătate din aceste fluxuri de cereale să rămână ca fluxuri prin teritoriul României şi, prin intermodalitate, prin eficientizarea fluxurilor de transport, păstrarea acestor cote de piaţă de transport din Ucraina. Depinde cât de eficiente, cât de competitive vor fi aceste rute de transport prin România", a adăugat secretarul de stat.

El a subliniat că portul Odesa este cea mai ieftină rută de transport.

"Dacă prin colaborare - naval, feroviar, rutier, infrastructură, logistică - putem face ca aceste rute prin România să fie competitive cu rutele prin Odesa, păstrăm o cotă de piaţă de transport prin România către lume a produselor - şi aici e vorba şi de importuri către Ucraina şi de exporturi ale lor către lume. În ceea ce priveşte partea de Dunăre, am depus la sfârşitul lunii ianuarie, în sfârşit, proiectul pe CEF (Connecting Europe Facility - n. r.), 130 de milioane de euro aproximativ. Dacă partenerii se ţin de cuvânt în continuare, vom implementa acest proiect care va fi unul care să pună în valoare în sfârşit Dunărea, aşa cum trebuie, să pună în valoare la capacitate maximă portul Constanţa", a susţinut Scrioşteanu.

În context, secretarul de stat a precizat că, în ultimii doi ani, a fost o presiune foarte mare pe sistemul de transport din România.

"Ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani vizavi de sistemul de transport din România, generat de războiul din Ucraina, a fost o presiune foarte mare în ceea ce priveşte fluxurile de marfă. Am gestionat această provocare, sistemele de transport în totalitate vizavi de relaţia cu Ucraina şi Republica Moldova. Faptul că am tranzitat doar din Ucraina cereale şi produse derivate, undeva la 45 de milioane de tone, reprezintă un succes major şi în sprijinul Ucrainei de a rezista Rusiei şi presiunii din punct de vedere economic, dar şi în realizarea unor profituri consistente la nivelul infrastructurii de transport şi al societăţilor de transport din România", a menţionat secretarul de stat.

În opinia sa, principala provocare pe care România trebuie să o aibă în vedere în următoarea perioadă, în ceea ce priveşte sistemul de transport, este "cum reuşim să păstrăm fluxurile de transport pe care le-am avut în aceşti doi ani pe relaţia Ucraina sau/şi Republica Moldova, cum reuşim să permanentizăm fluxurile de transport în aşa fel încât România să conteze şi din acest punct de vedere în reconstrucţia Ucrainei, dar şi în permanentizarea unor fluxuri comerciale post-reconstrucţie".

El a subliniat că decizia Guvernului ca România să devină un hub logistic pentru reconstrucţia Ucrainei trebuie sprijinită prin acţiuni atât din zona privată, cât şi în zona publică.

"Încă o provocare pe care ar trebui să o avem în vedere în următoarea perioadă este creşterea intermodalităţii. Avem strategii sectoriale, dar nu avem strategii care să se integreze între modurile de transport. Încă din 2021, înainte de conflict, am realizat un grup de lucru feroviar-naval. Dacă vă vine să credeţi, cei de la feroviar nu colaborau cu cei din sistemul naval românesc în crearea unor fluxuri de marfă, cel puţin în zona porturilor, ceea ce crea mari disfuncţionalităţi şi creează în continuare disfuncţionalităţi, în principal în zona portului Constanţa. Avem o lipsă acută de intermodalitate în teritoriul naţional. Din punctul ăsta de vedere, ministerul a ratat, în ultimele două cicluri financiare, investiţiile pe intermodalitate", a mai afirmat demnitarul.

Potrivit acestuia, au fost diferite abordări care nu au dat rezultate, de la parteneriate exclusiv cu CFR Infrastructură, parteneriate cu autorităţile locale, dar care nu au dus la proiecte intermodale în teritoriul naţional, ceea ce creează disfuncţionalităţi şi nu duce la o competitivitate, aşa cum ar trebui, în infrastructura de transport naţională şi fluxurile de transport.

"După cum ştiţi, am lansat anul trecut un ghid şi finanţare în acest sens şi vă rugăm să veniţi, mediu privat, şi să dezvoltăm împreună acest tip de facilitate care să ducă la o competitivitate crescută a sistemelor logistice din România", i-a îndemnat Ionel Scrioşteanu pe cei prezenţi la conferinţă. AGERPRES/(A - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)