România are un potenţial uriaş să devină un exemplu de naţiune "smart" în Europa de Est, cu oraşe şi comune inteligente, dacă va avea acces la resurse importante pentru un avans tehnologic, consideră Asociaţia Română pentru Smart City (ARSC).

"România are toate resursele pentru a deveni cel mai reprezentativ exemplu al conceptului de smart city în Europa de Est. Previziunile pentru 2024 în domeniul oraşelor inteligente (smart city) în România ne arată că ne aflăm într-o perioadă de creştere şi inovare, cu accent pe dezvoltarea durabilă şi digitalizarea serviciilor publice. România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere al dezvoltării urbane - mixul oferit de sursele de finanţare, accesul la tehnologie şi expertiză locală alături de presiunea civică constituie reţeta accelerării proiectelor creativ-inteligente. Iar în contextul unui an electoral, aceste evoluţii pot fi şi mai pronunţate, deoarece iniţiativele tehnologice şi ecologice devin puncte centrale în agendele politice. România îşi consolidează poziţia pe harta regională smart city, cu o abordare multidimensională, axată pe inovare, sustenabilitate şi colaborare", a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele ARSC, într-un comunicat de presă al organizaţiei, transmis luni AGERPRES.

Pe fondul dinamicii actuale a dezvoltării urbane şi a tehnologiei, Asociaţia propune o serie de direcţii principale prin care România poate avansa semnificativ în domeniul "smart city".

Astfel, o primă temă vizează accelerarea investiţiilor în tehnologie, care pot aduce transformări semnificative în gestionarea oraşelor. În viziunea experţilor, aceasta include tehnologii, precum: IoT (Internet of Things), AI (Inteligenţă Artificială), Big Data şi 5G. De asemenea, investiţiile ar trebui să se concentreze pe modernizarea infrastructurii existente şi pe implementarea de noi soluţii care să facă oraşele mai conectate, mai eficiente şi mai receptive la nevoile cetăţenilor.

O a doua direcţie de dezvoltare se referă la încheierea de parteneriate strategice între sectorul public şi cel privat. "Prin colaborarea cu companii tehnologice, universităţi şi organizaţii de cercetare, administraţiile locale pot accesa expertiza, tehnologiile şi finanţarea necesare pentru proiecte ambiţioase. Aceste parteneriate pot lua forma unor proiecte pilot care, dacă sunt reuşite, pot fi scalate la nivel naţional sau regional", notează ARSC.

Potrivit sursei citate, este nevoie şi de integrarea soluţiilor inovative în infrastructura urbană pentru transformarea oraşelor în comunităţi inteligente. Acest lucru implică: managementul traficului (implementarea sistemelor inteligente de semaforizare şi monitorizare a traficului în timp real pentru a reduce ambuteiajele şi a îmbunătăţi calitatea aerului), iluminatul public inteligent (trecerea la iluminat LED conectat, care poate fi ajustat în funcţie de condiţiile de mediu şi nevoile specifice, economisind energie şi reducând costurile); colectarea şi analiza datelor (utilizarea senzorilor şi a platformelor de analiză a datelor pentru a monitoriza şi gestiona diverse aspecte ale vieţii urbane, de la consumul de apă şi energie, până la calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor).

În acelaşi timp, calitatea vieţii românilor va depinde de digitalizare, iar soluţiile tehnologice care facilitează accesul la servicii de sănătate, educaţie, transport şi administraţie publică ar trebui să devină mai accesibile şi mai eficiente.

"În acest an electoral, mă aştept ca partidele politice să integreze în programele lor măsuri concrete pentru accelerarea digitalizării şi pentru adresarea provocărilor specifice, cum ar fi inegalităţile digitale şi securitatea cibernetică. Este posibil să vedem angajamente din partea candidaţilor pentru proiecte inovatoare care promovează transformarea digitală şi sustenabilitatea. Este crucial ca aceste promisiuni să fie urmate de acţiuni concrete, cu o focalizare pe colaborarea între guvern, sectorul privat, comunităţi şi organizaţii non-guvernamentale pentru a asigura implementarea eficientă a iniţiativelor de smart city. Toate proiectele ar trebui corelate cu agenda surselor de finanţare - în acest an vor fi lansate sute de apeluri cu finanţări care pot fi accesate de primăriile şi consiliile judeţene noastre. În acest sens, ARSC va lansa în perioada următoare Ghidul Alegătorului Smart - un manual despre ce este important pentru noi, pentru comunităţile noastre şi, mai ales, la ce să fim atenţi atunci când ne alegem primarii", a subliniat Dumitraşcu.

În plus, România poate deveni un reper în regiune privind conceptul de "smart village", care câştigă tot mai mult teren la nivel local.

ARSC a lansat proiectul Green Exchange, prin care companiile pot calcula impactul lor asupra mediului şi, implicit, pot compensa efectele amprentei CO2 prin achiziţia de credite de carbon. Cu ajutorul acestora, firmele pot investi în proiecte green, cum ar fi proiecte de reîmpădurire, conservarea biodiversităţii sau construirea de facilităţi de captare şi stocare a carbonului (CCS), pentru un mediu mai curat.

Asociaţia Română pentru Smart City este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în anul 2016, cu scopul de a sprijini dezvoltarea oraşelor inteligente în România. Alături de peste 350 de membri şi parteneri, organizaţia încurajează inovaţia, digitalizarea şi noile tehnologii ca mijloace pentru transformarea comunităţilor locale în oraşe inteligente şi durabile, dezvoltând soluţii eficiente şi sustenabile pentru oraşele şi comunităţile din România. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)