Securitatea cibernetică este un domeniu în care, dacă eşti izolat, nu ai nicio şansă, iar cu toţii avem tendinţa de a uita că segmentul cyber este un sport de echipă, a declarat, vineri, în cadrul evenimentului Moldova Cybersecurity Forum 2024, Dan Cîmpean, directorul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

"Toţi avem tendinţa de a uita că securitatea cibernetică este un sport de echipă, este un sport de contact. Este un domeniu în care singur, în izolare, indiferent dacă sunteţi un expert, un guvern, o agenţie sau o companie, nu aveţi nicio şansă. Pentru că vorbim şi ne concentrăm asupra capacităţilor, acum doi ani una dintre primele mele reflecţii a fost "În regulă, de ce am nevoie?". Primul instinct este de a spune "Bine, avem nevoie de numerar, avem nevoie de resurse financiare". Desigur, cei mai mulţi dintre voi ştiţi că este greşit. E nevoie de instrumente, de finanţe şi de parteneri plus de un mediu de reglementare etc. În Uniunea Europeană avem un deficit uriaş de specialişti în securitate cibernetică din mai multe motive. Nu este doar pentru că aparent tehnologia se mişcă mult mai repede decât universităţile şi organizaţiile car nu pot ţine pasul cu formarea şi construirea cunoştinţelor şi schimbul de cunoştinţe. Pur şi simplu, avansul tehnologiei face ca suprafaţa de atac să crească exponenţial. Analiştii spun că 126 de dispozitive inteligente se conectează la Internet în fiecare secundă", a spus Cîmpean.

Specialistul DNSC a adăugat că, în privinţa nivelului de cunoştinţe IT, numărul persoanelor disciplinate în navigarea pe Internet continuă să fie insuficient.

"Pe de altă parte, dacă te uiţi la nivelul de cunoştinţe, avem un număr de oameni care, într-un mod sistematic şi foarte disciplinat, se concentrează pe securitatea cibernetică, dar nu este suficient. Una dintre primele mele preocupări pentru care sunt plătit este să-mi fac griji. Deci, dezvoltarea capacităţilor şi cum să remediem acest decalaj reprezintă o preocupare. Vestea proastă este că decalajul în acest moment nu scade, nu se micşorează, ci avansează din ce în ce mai mult, în ciuda tuturor eforturilor. Important este să nu neglijăm ecosistemul. Ce înţelegem în România prin ecosistem? Guvern, afaceri private, mediul academic şi parteneri internaţionali, aliaţi şi ţări sau contra-partide cu idei similare. Cu toţii vedem că majoritatea capacităţilor, de fapt, nu sunt în mâinile guvernelor, ci se află în mâinile întreprinderilor private. Suntem naivi să credem că guvernele vor fi în anumite domenii capabile să construiască la fel de rapid, la fel de eficient şi să ofere la fel de bine ca sectorul privat", a subliniat şeful DNSC.

Acesta a menţionat, totodată, că, în mediul tehnic al securităţii cibernetice, "avem tendinţa să uităm de utilizatorii obişnuiţi".

"În România sunt mai mult sau mai puţin de 12 milioane de utilizatori activi de Internet în fiecare zi. Ei instalează tot ce îţi poţi imagina, folosesc orice tehnologie pe care ţi-o poţi imagina, iar vârsta la care devin competenţi este din ce în ce mai scăzută. Vedem copii, de 3-4 ani, capabili să instaleze aplicaţii pe tablete şi să le folosească şi să facă lucruri pe Internet. Cum pot eu, în calitate de autoritate naţională de securitate cibernetică, să explic copiilor cum se pot comporta în siguranţă pe internet? Pur şi simplu nu ne ascultă. Ei îşi ascultă colegii, profesorii eventual, părinţii, influencerii şi aşa mai departe. Pentru a spune foarte direct, spun că uneori suntem prea serioşi ca profesionişti cibernetici. Tindem să uităm de masa mare de utilizatori pe care vrem să-i menţinem în siguranţă online, mai ales pe cei vârste foarte, foarte mici. Aşa că ar fi nevoie să schimbăm puţin paradigma în modul în care vrem să ne ocupăm de asta", a afirmat Dan Cîmpean.

Oficialul a făcut referire şi la segmentul IMM din România, unde caracteristica-cheie este nivel de maturitate tehnică "foarte scăzut".

"În România avem aproximativ o jumătate de milion de întreprinderi mici şi mijlocii, care, din câte ştiu eu, în toate statele-membre ale Uniunii Europene, reprezintă coloana vertebrală a economiei. Ei angajează probabil cei mai mulţi oameni şi reprezintă o mare parte din PIB. Dar care este caracteristica lor cheie? O ştiţi cu toţii: nivel de maturitate foarte scăzut. De obicei nu au uneori nici măcar echipe IT, ca să nu mai vorbim de echipe cibernetice. Nu ştiu care sunt riscurile acolo, nu au habar despre atacuri, nu ştiu cum să răspundă, cum să limiteze un incident şi multe altele. Aşa că trebuie să facem faţă unor cantităţi masive de organizaţii cu un nivel de maturitate foarte scăzut. Ne gândim mult şi la ceea ce priveşte infrastructura critică, la marile companii de telecomunicaţii şi bănci, la companiile energetice şi la organismele guvernamentale(...) Totul are un preţ, inclusiv în cyber. Cred că nu vorbim suficient pentru a creşte gradul de conştientizare, mai ales cu factorii de decizie care ne aprobă bugetele. Nu vorbim suficient despre costul real al unui incident, costul real al neacţionării pentru prevenirea, detectarea, descurajarea, limitarea acestora.
Nu suntem obişnuiţi să măsurăm impactul financiar al acestora şi instinctiv ne gândim la impactul reputaţiei, la impactul operaţional, dar nu întotdeauna financiar. Vreau să fiu foarte clar: securitatea cibernetică are un preţ şi vine cu un cost. Vom fi naivi să credem că va funcţiona pentru totdeauna cu puţini entuziaşti care vor aloca puţin timp şi nu ne vor costa nimic. Nu. Ne va costa mult", a avertizat expertul.

În opinia lui Cîmpean, "fără bugete, fără investiţii, nu putem avea succes" şi "nu putem furniza efectiv securitate cibernetică".

"Un ultim punct pe care am vrut să vi-l împărtăşesc este legat de importanţa cooperării transfrontaliere. În mare măsură, trebuie să vorbim despre responsabilitatea statelor-membre. Singur nu poţi face nimic. Un atac poate veni de peste tot, dar aliaţii tăi ar trebui să fie la un click distanţă. Trebuie să continuăm să construim totul bazat pe încredere. Cred că trebuie să facem mult mai mult decât am făcut anul trecut, acum doi ani, acum trei ani în ceea ce priveşte construirea încrederii şi împărtăşirea mai multor informaţii", a susţinut directorul DNSC. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)