Şase din 10 bănci au deja o structură organizaţională dedicată schimbărilor climatice şi încă 5% intenţionează să o dezvolte în următorul an, se arată în "Sondajul privind schimbările climatice: analiza tendinţelor şi pregătirii instituţiilor financiare, 2023", realizat de Banca Naţională a României.

"Integrarea schimbărilor climatice în documentele de strategie sau aprobarea unei strategii climatice de sine stătătoare reprezintă un prim pas în concretizarea preocupărilor legate de riscurile generate de acest fenomen. Conform răspunsurilor la chestionar, nivelul de implicare a instituţiilor de credit este în creştere faţă de evaluarea efectuată în urma chestionarului precedent (finalul anului 2020). În primul rând, numărul instituţiilor care nu au considerat includerea schimbărilor climatice în strategia lor şi nici nu plănuiesc să facă acest lucru în mai puţin de trei ani s-a redus de la aproximativ 30% în anul 2020 la 7% în prezent. În plus, mai mult de jumătate dintre băncile respondente au adoptat deja un astfel de document, în timp ce 16 la sută au declarat că iau în considerare acest lucru în următorul an şi 21% în următorii trei ani. Situaţia în cazul IFN se prezintă similar, însă perspectivele de adoptare a unei strategii vizează mai degrabă orizontul de trei ani. Rezultatele chestionarului relevă că 60% dintre bănci au deja o structură organizaţională dedicată schimbărilor climatice şi încă 5% intenţionează să o dezvolte în următorul an, evoluţie în linie cu aşteptările formulate în Chestionarul din 2020", se spune în document.

BNR menţionează că se remarcă însă progresul sub aşteptări, în contextul în care perioada scursă între cele două sondaje a fost marcată de o creştere semnificativă la nivel internaţional a preocupărilor privind impactul riscurilor climatice pentru sistemul financiar, precum şi a aşteptărilor autorităţilor de reglementare şi supraveghere de încorporare a acestor riscuri în cadrul de guvernanţă şi gestionare a riscurilor.

În cazul IFN, gradul de pregătire este şi mai redus, cu doar 18% dintre respondenţi care confirmă că au o structură organizaţională dedicată schimbărilor climatice şi 32% care intenţionează să dezvolte o asemenea structură în următorul an.

"Conform standardelor tehnice dezvoltate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) privind cerinţele prudenţiale în legătură cu riscurile ESG, instituţiile financiare sunt obligate să dezvăluie alinierea politicii de remunerare la obiectivele legate de riscul climatic sau de mediu. Rezultatele chestionarului arată că doar 21% dintre respondenţi (bănci şi IFN) asociază remuneraţia directorilor cu obiectivele de mediu sau produsele verzi. Comparativ cu evaluarea precedentă, în anul 2023 numărul de bănci care fac aceste dezvăluiri a crescut la 6 (de la o bancă în anul 2020), iar un număr redus dintre acestea au menţionat că urmează să se alinieze în viitor cu standardele ABE. Referitor la standardele de raportare internaţionale, respondenţii (bănci şi IFN) au indicat în cea mai mare măsură urmărirea standardelor NFRD/CSRD. În cazul băncilor, 80 la sută dintre acestea au răspuns că utilizează standardele internaţionale, iar 10% că intenţionează să se alinieze cu astfel de standarde în următorul an, în creştere faţă de chestionarul anterior (doar 29% dintre respondenţi adoptaseră recomandările TCFD în anul 2020). În rândul IFN, doar 36% utilizează deja aceste standarde şi 32% urmează să se alinieze în decurs de un an", se menţionează în raport.

În ceea ce priveşte integrarea riscurilor climatice sau de mediu în cadrul exerciţiilor de testare la stres, rezultatele Sondajului BNR arată că la nivelul sectorului financiar din România există preocupări în această direcţie, însă nivelul de implicare este încă scăzut în prezent, perspectivele fiind de îmbunătăţire în următorul an. Un număr de 4 instituţii de credit au integrat deja acest tip de risc în testarea la stres pentru a evalua pierderile potenţiale în cazul în care se materializează riscurile de tranziţie, fizice sau alte riscuri de mediu. Două dintre acestea au elaborat şi un plan de acţiune pentru atenuarea impactului rezultat din exerciţiul de testare la stres, prin definirea clară a ţintelor de decarbonizare, a limitelor operative şi a ţintelor de creştere a investiţilor în proiecte verzi. În plus, alte 5 instituţii de credit plănuiesc această ajustare pentru anul următor. Cele mai multe dintre acestea au declarat că exerciţiul de testare la stresul climatic a fost efectuat sau urmează să fie efectuat la nivelul grupurilor din care fac parte.

În prezent, nicio instituţie financiară nebancară din România participantă la Sondaj nu are în desfăşurare un exerciţiu de testare la stres care să includă riscul climatic, însă există iniţiative în acest sens - 14% dintre IFN respondente au declarat că vor integra riscul climatic în exerciţiile de testare la stres începând cu anul următor.

De asemenea, rezultatele chestionarului indică un interes în creştere atât din partea instituţiilor de credit, cât şi din partea IFN pentru finanţarea proiectelor verzi în perioada următoare. Majoritatea instituţiilor respondente (90% dintre instituţiile de credit, respectiv 82% dintre IFN) au lansat sau au în vedere lansarea pe viitor (următorii trei ani) de produse verzi. Deşi definiţiile produselor verzi sunt diferite la nivelul instituţiilor respondente, majoritatea prezintă caracteristici şi procese aliniate Taxonomiei Uniunii Europene sau sunt in linie cu Green Loans Principles (dezvoltat de Loan Market Association). O parte dintre instituţiile de credit au declarat însă că se ghidează după definiţiile proprii sau după cele de la nivelul grupului din care fac parte.

În ceea ce priveşte creditele ipotecare verzi acordate sectorului populaţiei, 60% dintre instituţiile de credit respondente au în vedere informaţiile legate de certificatele de performanţă energetică ale imobilului la acordarea creditului. Ponderea creditelor ipotecare cu certificat energetic cu rating A în portofoliul băncilor variază de la 1% până la 50%.

Potrivit BNR, materialul a fost elaborat în cadrul Direcţiei stabilitate financiară sub coordonarea prim-viceguvernatorului Florin Georgescu.

Sondajul a fost realizat în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică cu finanţare de către Uniunea Europeană prin Instrumentul de suport tehnic şi în cooperare cu Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene (DG REFORM) şi Deloitte. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)