România duce lipsă de o legislaţie clară pentru Prosumatori şi Comunităţile de Energie, în primul caz legea aflându-se în Parlament, cu dificultăţi generate de majorarea pragului de la 400 KW la 900 KW şi amendamente extrem de nocive, iar în privinţa comunităţilor, subiectul pare să fie evitat în totalitate, atrage atenţia Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România.

"O privire atentă asupra Componentei C6. Energie dezvăluie o situaţie îngrijorătoare legată de capacitatea închisă de producere a energiei pe bază de cărbune şi hidrocarburi, fără a se aduce deloc alternative. În ceea ce priveşte noile capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile, statul român se angajează să finalizeze, până în trimestrul II al anului 2024, o capacitate de 950 MW de energie din surse regenerabile (energie eoliană şi solară), adusă în funcţiune şi conectată la reţea. Până acum, nu cred că avem 1%. Vorbim de investiţii ale statului, nu private. Un Raport al Curţii de Conturi, pe final de an 2023, a atras atenţia asupra neîndeplinirii obiectivului propus pentru anul 2022, privind creşterea puterii instalate în noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, cu un impact negativ asupra producţiei de energie electrică şi a independenţei energetice, dar şi faptul că România nu are aprobată o Strategie Energetică Naţională. Chiar mai mult, România importa energie cu o balanţă pe deficit de 735,8 milioane de euro", susţine Dan Pîrşan, preşedintele Asociaţiei Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România.

Potrivit unui comunicat al asociaţiei transmis, luni, AGERPRES, Programul RepowerEU este extrem de vast, însă autorităţile de la Bucureşti ignoră faptul că Uniunea Europeană cere statelor-membre adoptarea prevederilor pentru a se asigura că toate clădirile noi sunt "pregătite pentru energia solară".

În acest context, specialiştii amintesc de obligativitatea instalării energiei solare pe acoperiş pentru: toate clădirile publice şi comerciale noi cu suprafaţă utilă mai mare de 250 mp, până în 2026; toate clădirile publice şi comerciale existente cu suprafaţă utilă mai mare de 250 mp, până în 2027; toate clădirile rezidenţiale noi până în 2029.

"Îngrijorarea noastră creşte în legătură cu lipsa unei legislaţii clare pentru Prosumatori şi Comunităţile de Energie. Legea privind Prosumatorii se află în Parlament, cu dificultăţi generate de majorarea pragului de la 400 KW la 900 KW şi amendamente extrem de nocive. În ceea ce priveşte Comunităţile de Energie, subiectul pare să fie evitat în totalitate în legislaţie", notează Asociaţia Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România.

Săptămâna trecută, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunţat, într-un comunicat de presă, că România va încasa 288 de milioane de la Comisia Europeană (CE) pentru punerea în aplicare a investiţiilor prin RePowerEU.

Forul european a efectuat pentru România, dar şi către alte opt ţări, plăţi reprezentând prefinanţare din fondurile alocate RePowerEU, componenta 16 a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Prin urmare, 288 milioane de euro vor merge către România sub formă de sprijin financiar nerambursabil, iar această prefinanţare va contribui la accelerarea punerii în aplicare a măsurilor-cheie, investiţii şi reforme incluse în noul capitol RePowerEU.

Astfel, se va finanţa realizarea obiectivelor legate de economisirea energiei, producţia de energie curată şi de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, cu scopul de a face Europa independentă de combustibilii fosili în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Noul capitol RePowerEU cuprinde două noi reforme şi şapte investiţii care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi pe recalificarea şi perfecţionarea forţei de muncă în domeniul generării de energie verde.

În noiembrie, Comisia Europeană a evaluat în mod pozitiv PNRR-ul modificat al României, care include un capitol privind RePowerEU. Finanţarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi şi 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), planul cuprinzând 66 de reforme şi 111 investiţii.

Capitolul privind REPowerEU prezentat de România constă în două reforme noi şi şapte investiţii menite să îndeplinească obiectivele planului RePowerEU de a face Europa independentă de combustibilii fosili provenind din Rusia cu mult înainte de 2030.

Noul PNNR al României pune un accent puternic pe tranziţia verde, alocând 44,1% (în creştere faţă de 41% în planul iniţial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)