România ar putea deveni un pionier în noile tehnologii privind hidrogenul şi stocarea carbonului, aşa cum la hidrogen a reuşit să aibă prima schemă de ajutor de stat aprobată la nivel european, consideră ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

"Este o tematică importantă cea pe care o abordaţi astăzi. M-aş bucura să se vorbească mai mult pentru că ea ţine de viitor, dar deja începe să ţină şi de prezent. Visul meu ar fi să facem din România un pionier, un înainte-mergător în aceste noi tehnologii, aşa cum am reuşit la hidrogen să avem prima schemă de ajutor de stat aprobată la nivel european", a afirmat joi ministrul, la evenimentul "Gazele viitorului. Hidrogenul şi stocarea carbonului în energetica românească", organizat de Asociaţia Energia Inteligentă.

"Din PNRR am reuşit să semnăm, chiar pe finalul anului trecut, patru contracte şi să ne atingem ţinta, jalonul PNRR aferent, 100 de milioane de euro buget total - şi patru contracte care ating ţinta cantitativă asumată de România în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De asemenea, e important de spus că pentru toţi cei interesaţi de producţia de hidrogen, pregătim un apel foarte similar în Fondul pentru Modernizare. Acolo avem un program dedicat, vor fi sume şi mai mari disponibile şi, după ce noi am efectuat deja o consultare de piaţă, aşteptăm lansarea acestui apel important, finalizarea Ghidului, obţinerea tuturor avizelor: Consiliul Concurenţei, DG Competition, finalizarea schemei şi apoi lansarea apelului pe care o vedem fezabilă în doua parte a acestui an", a mai spus Sebastian Burduja.

Demnitarul a fost întrebat care este viziunea ministerului având în vedere tendinţa observată pe plan european vizavi de condiţiile rigide de finanţare a gazului natural, chiar dacă el este admis drept combustibil de tranziţie, iar pe de altă parte cerinţa Net Zero impune o nevoie de decarbonizare şi în sectorul gazelor naturale şi prin aportul gazelor verzi.

"În ceea ce priveşte Carbon Capture Storage, cu siguranţă este o nevoie şi în sectorul energetic şi în sectorul industrial. Este un subiect de interes la nivel european (...) Am avut discuţii la Atena, săptămâna trecută, la o reuniune interministerială dedicată Europei de Est şi de Sud, în care s-a pus această problemă şi sigur că România a venit şi a spus că ne-am dori foarte mult să putem finanţa infrastructura de gaze - şi ne-am lovit de un refuz aproape total de finanţare din Fondul pentru Modernizare", a spus ministrul.

El a amintit că Transgaz a venit cu mai multe proiecte care "nu ţin doar de interesul României", ci este un interes regional de conectare şi de ducere a gazului din România, inclusiv din Marea Neagră, din Neptun Deep, din 2027, către piaţa europeană.

"Din păcate, refuzul a fost destul de categoric, inclusiv la nivelul comisarului european Kadri Simson, cea care de altfel, la nivelul Comisiei, era cea mai favorabilă sectorului energetic, inclusiv gazului natural, dar există şi alte poziţii - DG Clima, există poziţia Băncii Europene de Investiţii - şi toate acestea au transmis că este foarte greu în acest moment să finanţăm chiar ca proiecte neprioritare din Fondul pentru Modernizare proiecte de infrastructură pe gaze naturale. Sfatul lor a fost să încercăm să lucrăm împreună cu Transgaz şi toţi cei interesaţi, să avem o înverzire a acestor proiecte, inclusiv o posibilitate de a combina gazul natural cu hidrogenul într-un blending - şi de a putea, astfel, să facem aceste proiecte eligibile pe termen scurt, iar pe termen mediu şi lung să avem posibilitatea acestui blending. Pe "Carbon capture and storage" am discutat cu companiile din portofoliul Ministerul Energiei să creăm o infrastructură de transport. De exemplu, Conpet ar putea fi un prim candidat care să contribuie la acest obiectiv", a mai spus ministrul Energiei.

Printre temele abordate în cadrul evenimentului organizat joi se află: colectarea, transportul şi stocarea dioxidului de carbon - provocări şi posibile soluţii; necesitatea colectării de informaţii în ceea ce priveşte emisiile şi stocarea dioxidului de carbon, soluţii la nivel european privind hidrogenul şi rolul important pe care îl poate avea în procesul de decarbonizare. De asemenea, în cadrul conferinţei se discută despre lansarea "Registrului E-carbon", o modalitate de calcul a cantităţii de carbon stocate de orice persoană şi atingerea ţintei de NetZeroCO2, precum şi lansarea "Conceptului naţional de colectare, transport, utilizare şi înmagazinare CO2/H2 - paşii care trebuie realizaţi în România pentru decarbonizare fără dezindustrializare şi creşterea sărăciei energetice. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)