Perspectiva apropiată a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condiţiile în care creşterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, conform Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 12 ianuarie 2024.

"În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă previziunile precedente privind comportamentul pe termen foarte scurt al inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se mărească în prima lună din anul curent şi să îşi reia apoi scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023, care cobora la 7,5% în decembrie 2023, la 4,8% în decembrie 2024 şi la 3,3% la finele orizontului proiecţiei. S-a sesizat că perspectiva apropiată a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei în cea mai mare parte, în condiţiile în care creşterea din ianuarie 2024 este antrenată de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, iar scăderea ulterioară a ratei inflaţiei, pe o traiectorie relativ mai joasă, are ca resorturi majore efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente, peste aşteptări în perioada recentă, ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor", se arată în minuta BNR.

Potrivit BNR, incertitudini şi riscuri la adresa acestei perspective a inflaţiei decurg totuşi din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat de curând în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.

În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai modeste decât în prognoza precedentă, dar în atenuare mai graduală pe orizontul apropiat de timp, în condiţiile în care noile evaluări indică o creştere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 şi I 2024 comparativ cu prognoza anterioară.

În aceste condiţii, excedentul de cerere agregată se va restrânge probabil ceva mai lent în acest interval decât s-a anticipat anterior, iar dinamica anuală a PIB o va depăşi pe cea prognozată în luna noiembrie 2023, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a redevenit în trimestrul IV 2023 principalul determinant al creşterii economice în termeni anuali. O nouă contribuţie pozitivă este posibilă totuşi şi din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, precum şi în cazul exportului net, însă mult mai redusă, în condiţiile în care variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze în octombrie pe cea a importurilor, dar într-o măsură sensibil diminuată. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a încetinit semnificativ scăderea în termeni anuali în prima lună a trimestrului IV, iar deficitul de cont curent s-a mărit considerabil - sub influenţa deteriorării abrupte a balanţei veniturilor primare - rămânând totuşi pe ansamblul primelor 10 luni ale anului vizibil inferior celui înregistrat în perioada similară a anului precedent, au reliefat mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania, pe fondul condiţiilor financiare înăsprite şi al dinamicii cererii externe, au subliniat membrii Consiliului.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanţei atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind caracteristicile execuţiei bugetare din anul 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)