Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, va participa marţi la Consiliul Agricultură şi Pescuit, ce va avea loc la Bruxelles, unde va solicita din nou derogările de la standardele de mediu ce vizează rotaţia culturilor (GAEC 7) şi condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată (GAEC 8).

"Consider că decizia de derogare de la regulile GAEC 7 şi GAEC 8 trebuie să fie luată în mod responsabil, având în vedere impactul asupra securităţii alimentare, a veniturilor fermierilor, a practicilor agricole uzuale şi protecţiei mediului. Este obligatoriu pentru Comisie să ia în considerare atât nevoile imediate, cât şi consecinţele pe termen lung asupra agriculturii şi mediului", a declarat Florin Barbu.

România a expus problema derogărilor încă din Consiliul din 25 iulie 2023, iar ulterior alte 15 state membre (Polonia, Franţa, Slovacia, Letonia, Slovenia, Cipru, Bulgaria, Italia, Malta, Lituania, Luxemburg, Estonia, Suedia, Ungaria şi Cehia) au susţinut necesitatea aplicării acestora. Ministrul Florin Barbu a declarat că România ia în calcul protejarea fermierilor români şi în anul 2024, prin norme de reglementare interne, aşa cum au fost prevăzute de către Comisie pentru anul 2023 în Regulamentul privind stabilirea unor derogări de la aplicarea standardelor GAEC.

De altfel, la fiecare reuniune a Consiliului AGRIFISH ministrul a susţinut aceste derogări, iar în iulie şi decembrie au fost incluse ca iniţiative din partea României în secţiunea Diverse (AOB).

Încă de la finalul lunii august 2023, ministrul Agriculturii a transmis DG AGRI o analiză de impact privind necesitatea prelungirii derogărilor şi pentru anul 2024, având în vedere nevoia de predictibilitate a fermierilor, în contextul dificil în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, din cauza efectelor războiului din Ucraina, a fenomenelor meteo extreme şi a inflaţiei care a generat majorări greu de suportat ale preţurilor la inputuri.

Potrivit MADR, în cadrul reuniunii, miniştrii vor dezbate, pe baza informaţiilor oferite de Comisie, aspecte legate de comerţ în domeniul agriculturii, iar Consiliul va organiza o dezbatere publică pe tema dialogului strategic privind viitorul agriculturii în Europa, lansat de Comisie.

Între punctele de pe ordinea de zi se vor regăsi programul de lucru al preşedinţiei belgiene pentru semestrul în curs în domeniul agriculturii şi pescuitului.

Luni, într-o discuţie cu fermierii, la Târgu Mureş, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat că va cere, în cadrul Consiliului de Miniştri, demisia comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, dacă nu se va rezolva problema derogării de la GAEC 7 şi 8.

"România a pus prin Consiliul de Miniştri derogările de la GAEC 7 şi 8 a Regulamentului Uniunii Europene. Susţinerea pe care am avut-o din partea celor 15 state, inclusiv Germania şi Franţa, privind derogările de la GAEC 7 şi 8 şi nerespectarea votului care s-a dat în Consiliul de Miniştri de 70% mă vor face ca mâine, chiar în Consiliul de Miniştri, şi-mi asum acest lucru, în calitatea mea de ministru, să-i cer demisia public comisarului pentru că nu respectă un vot dat de 15 state. Eu vă spun, merg cu mandatul acesta în care în Consiliul de Miniştri, mâine, dacă nu rezolvăm problema GAEC 7 şi 8 derogare, pentru că nu s-a înţeles un lucru şi am încercat să le explic şi comisarului şi la toată lumea, că nu cerem nimic. Noi suntem în perioadă de război, noi suntem afectaţi, cele cinci state, de conflictul care s-a produs de către Rusia împotriva Ucrainei", a declarat ministrul Agriculturii.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a solicitat duminică autorităţilor să întreprindă toate demersurile posibile pentru a convinge Comisia Europeană şi statele-membre să susţină măsurile de comerţ pentru produsele agricole din Ucraina şi acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC).

AAC a venit şi cu o serie de propuneri, respectiv crearea şi implementarea, până la 30 aprilie 2024, a unui sistem european care să asigure că toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal şi/sau special/temporar), cântărite la intrare şi ieşire, introduse în sistem, unde să fie disponibile în mod transparent oricând, pentru orice persoană interesată pentru a garanta că produsele ucrainene ajung la respectivele destinaţii şi nu rămân pe traseu sau sunt deturnate faţă de traseul/destinaţia iniţială, chiar şi parţial ca şi cantitate.

De asemenea, o altă măsură propusă de membrii Alianţei vizează introducerea pragurilor de import (normal şi situaţii speciale de importuri temporare, specifice târgurilor, expoziţiilor) pentru orice marfă agricolă supusă comerţului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii combinaţi 2021 şi 2022. Orice produse importate peste acest prag ar trebui să fie exportate în afara UE şi, prin urmare, aprobate doar pentru tranzit pe teritoriul UE însoţite de sigilii electronice, urmărite în timp real prin GPS, fără abateri de traseu sau opriri nejustificate.

Nu în ultimul rând, fermierii români cer alertarea autorităţilor europene şi activarea automată a clauzei de salvgardare la nivel naţional în cazul constatării de încălcări ale legislaţiei aplicabile de către proprietarii şi transportatorii de produse agricole de pe teritoriul oricărui stat membru. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Aruştei Simona)