Incidentele cibernetice, precum atacurile de tip ransomware, încălcarea securităţii datelor şi perturbările informatice reprezintă cea mai mare îngrijorare a companiilor la nivel global pentru anul 2024, reiese din rezultatele cuprinse în cea de-a 13-a ediţie a raportului Allianz Risk Barometer, publicat marţi.

În România, principalele trei riscuri sunt reprezentate de modificările legislaţiei şi ale reglementărilor (în creştere cu 30% faţă de anul trecut), riscurile macroeconomice (+32%) şi riscurile legate de incendiu şi explozii (+20%). De asemenea, în topul primelor zece îngrijorări pe plan naţional se regăsesc riscurile politice şi riscul privind insolvenţa.

Potrivit barometrului de specialitate, pentru 2024, incidentele cibernetice reprezintă principalul risc la nivel global pentru al treilea an la rând, cu 36% dintre răspunsurile respondenţilor. Astfel, riscul cibernetic este cel mai semnificativ în 17 ţări, printre care Australia, Franţa, Germania, India, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi SUA.

Totodată, o încălcare a securităţii datelor este considerată ca fiind ameninţarea cibernetică cea mai îngrijorătoare pentru respondenţii Allianz Risk Barometer (59%), urmată de atacurile asupra infrastructurii critice şi activelor fizice (53%). Recenta creştere a atacurilor de tip ransomware, cu peste 50%, în 2023, comparativ cu 2022, se clasează pe locul trei (53%).

"În pofida unei atenuări a perturbărilor lanţului de aprovizionare post-pandemie în 2023, întreruperea activităţii (31%) rămâne a doua cea mai mare ameninţare în sondajul din 2024. Acest rezultat reflectă interconectarea într-un un mediu de afaceri global din ce în ce mai volatil, precum şi o dependenţă puternică de lanţurile de aprovizionare pentru produse sau servicii critice. Îmbunătăţirea managementului continuităţii activităţii, identificarea blocajelor din lanţul de aprovizionare şi dezvoltarea de relaţii cu furnizori alternativi continuă să fie priorităţi cheie în materie de gestionare a riscurilor pentru companii în 2024", se arată în concluziile cercetării.

La nivel global, catastrofele naturale (26%) reprezintă unul dintre riscurile care au urcat cel mai mult în clasament, până pe locul 3, în creştere cu trei poziţii.

"2023 a fost un an record pe mai multe fronturi. A fost cel mai călduros an de la debutul măsurătorilor meteorologice, în timp ce daunele asigurate au depăşit 100 miliarde dolari americani pentru al patrulea an consecutiv, determinate de cea mai mare daună lichidată vreodată, în valoare de 60 de miliarde de dolari americani, cauzată de furtuni puternice. La nivel global, riscul de catastrofe naturale ocupă locul 1 în Croaţia, Grecia, Hong Kong, Ungaria, Malaezia, Mexic, Maroc, Slovenia şi Thailanda, multe dintre aceste ţări confruntându-se cu unele dintre cele mai marcante evenimente din 2023. În Grecia, un incendiu de vegetaţie izbucnit lângă oraşul Alexandroupolis în luna august a fost cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în UE. În acelaşi timp, inundaţiile grave din Slovenia au determinat unul dintre cele mai mari incidente care au afectat lanţul de aprovizionare, cauzând întârzieri de producţie şi o penurie de piese de schimb pentru producătorii auto europeni", se menţionează în documentul citat.

Cu toate că schimbările climatice (18%) au staţionat pe locul 7, comparativ cu anul precedent în clasamentul riscurilor, acestea reprezintă unul dintre cele mai importante trei ameninţări în ţări precum Brazilia, Grecia, Italia, Turcia şi Mexic.

În plus, pe fondul conflictelor în desfăşurare din Orientul Mijlociu şi Ucraina, dar şi a tensiunilor dintre China şi SUA, riscurile politice şi violenţa (14%) urcă de pe locul 10 pe locul 8.

"Anul 2024 este şi important din punct de vedere electoral, deoarece aproape 50% din populaţia lumii merge la urne, inclusiv în India, Rusia, SUA şi Regatul Unit. Nemulţumirea faţă de posibilele rezultate, împreună cu incertitudinea economică generală, costul ridicat de trai şi dezinformarea în creştere, alimentată de reţelele sociale, conduc la o polarizare preconizată a fi din ce în ce mai accentuată în sânul societăţii, ceea ce poate determina tulburări sociale în multe ţări", explică realizatorii studiului de specialitate.

Respondenţii Allianz Risk Barometer şi-au exprimat speranţa că, în 2024, ar putea exista o stabilizare a suişurilor şi coborâşurilor economice experimentate de la şocul Covid-19, ceea ce a determinat ca riscul generat de dinamicile macroeconomice (19%) să scadă de pe locul 3 pe locul 5 în topul riscurilor. Totuşi, perspectivele de creştere economică rămân modeste, cu puţin peste 2% la nivel global în acest an.

În context global, lipsa forţei de muncă calificate (12%) este considerată a fi un risc mai scăzut decât în 2023, în scădere de pe locul 8 pe 10. "Totuşi, mediul de afaceri din Europa Centrală şi de Est, Regatul Unit şi Australia o identifică drept unul dintre primele cinci riscuri cu care se confruntă afacerile. Având în vedere că rata şomajului înregistrează încă minime istorice în multe ţări din lume, companiile încearcă să ocupe mai multe locuri de muncă decât personal disponibil. Specialiştii IT sau experţii în domeniul datelor sunt consideraţi ca fiind cel mai dificil de găsit, ceea ce determină ca această provocare să devină un aspect critic în lupta împotriva criminalităţii cibernetice", subliniază raportul.

Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor cu care se confruntă companiile realizat de Allianz Commercial, asigurătorul specializat în riscuri corporate al Allianz Group, împreună cu alte entităţi Allianz. Acest clasament încorporează opiniile a 3.069 de experţi în managementul riscului din 92 de ţări şi teritorii, printre care directori executivi, manageri de risc, brokeri şi experţi în asigurări. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)