Ministerul Finanţelor va dispune de un centru de servicii şi date financiare, fiscale şi vamale, un Hub Financiar care să colecteze, gestioneze şi să pună la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi informaţii fiabile, validate şi actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu banii publici.

Potrivit unui proiect al instituţiei, publicat în consultare, Hub-ul va fi alcătuit cel puţin din următoarele componente: Infrastructura de bază, Infrastructura ca serviciu (IaaS), Platforma ca serviciu (PaaS), Software-ul ca serviciu (SaaS), astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2023, precum şi sistemele informatice găzduite pe această infrastructură.

"Scopul obiectivului de investiţii în Hub-ul Financiar, de uz şi interes public naţional pentru securitatea financiară a statului, este realizarea unei infrastructuri hardware şi software omogene de interes esenţial pentru securitatea financiară a statului, dezvoltată în condiţii de securitate cibernetică, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, implementarea investiţiilor în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor TIC - parte componentă şi a PNRR din domeniul de activitate al M.F., prin realizarea unei infrastructuri optimizate tehnic şi financiar şi prin abordarea unitară a proiectelor de infrastructură TIC, care oferă următoarele avantaje: distribuirea judicioasă a vârfurilor de sarcină; întreţinerea uniformă, mai eficientă prin competenţe mai rapid formate a sistemelor aflate în producţie; utilizarea unui sistem de securitate şi monitorizare unitar; evitarea formării de silozuri (sisteme informatice care funcţionează de sine stătător, cu slabă inter-operativitate); costuri recurente semnificativ mai mici", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Ministerul Finanţelor arată că principalele beneficii economice care sunt avute în vedere după realizarea sistemului informatic integrat sunt funcţionarea corespunzătoare a instituţiilor publice şi plata salariilor în sectorul bugetar, pensiilor şi a ajutoarelor sociale; împiedicarea blocării sistemului financiar-bancar din România deoarece Trezoreria are în sistemul naţional de plăţi o pondere relativ egală cu suma activităţilor celorlalte bănci; plăţile efectuate de către contribuabili pot fi evidenţiate în sistemul fiscal fără a întârzia nejustificat reluarea activităţilor normale ale operatorilor economici; evitarea blocării traficului în vămile de frontieră (rutier, fluvial, aerian) deoarece fac imposibilă încasarea drepturilor de import/taxe vamale, accize şi TVA) pentru mărfurile care sunt introduse pe teritoriul Uniunii Europene, prin birourile vamale de frontieră.

"Situaţia extraordinară care impune reglementarea prin OUG a Hub-ului Financiar este generată inclusiv de conflictele armate pendinte, precum şi de ameninţarea de extindere a acestora şi apariţia altora, respectiv nevoia urgentă de creştere, în acest context, a rezilienţei capabilităţilor sistemelor şi reţelelor informatice ale M.F., inclusiv prin prisma necesităţii asigurării securităţii datelor personale ale cetăţenilor români. Situaţia extraordinară este cauzată şi de creşterea volumului informaţiilor din bazele de date critice administrate de M.F. şi necesitatea consolidării şi interconectării acestora, precum şi necesitatea asigurării în mod unitar a securităţii cibernetice a acestora, în contextul conflictelor convenţionale şi neconvenţionale din vecinătatea României şi a revoluţiei digitale care acaparează toate statele lumii", se mai arată în nota de fundamentare.

Securitatea cibernetică a Hub-ului Financiar este asigurată de Centrul Naţional Cyberint din Serviciul Român de Informaţii, conform competenţelor reglementate de Legea nr. 58/2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu sprijinul Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare.

Potrivit iniţiatorilor, actul normativ ca contribui la creşterea ponderii veniturilor colectate de ANAF cu cel puţin 2,5% din PIB şi reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 faţă de valoarea ambilor indicatori din 2019.

Totodată, costurile Ministerului Finanţelor vor fi eficientizate, se vor reduce birocraţia şi evaziunea fiscală şi va fi stimulat antreprenoriatul.

Actualmente, sistemul informatic al MF este cel mai mare furnizor de date din România pentru instituţiile publice şi instituţiile financiare din România şi din străinătate, asigurând servicii electronice pentru contribuabili, persoane fizice şi juridice, instituţii publice, angajaţi ai MF şi instituţii subordonate. Concret, sistemul informatic al MF are în compunere aproximativ 600 de aplicaţii informatice, fiind utilizat nemijlocit şi permanent de 27.000 utilizatori interni, 13.000 instituţii publice din care aproximativ 3.200 unităţi administrativ-teritoriale, 500.000 societăţi comerciale şi organizaţii şi peste 3.000.000 de cetăţeni, arată iniţiatorii documentului citat. AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)