Portul Constanţa, principala rută alternativă pentru transportul cerealelor ucrainene după retragerea Rusiei din acordul internaţional, are capacitatea necesară de a gestiona un număr suplimentar de cargouri până la mijlocul lunii august, a declarat Viorel Panait, preşedintele operatorilor portuari din Constanţa, pentru Reuters.

Viorel Panait a adăugat că operatorii din portul Constanţa sunt şi ei interesaţi să îşi majoreze capacităţile.

Chiar şi înainte ca Rusia să anunţe că se retrage din acordul care permitea Ucrainei să exporte cereale din porturile sale la Marea Neagră, Constanţa era principala rută alternativă de livrare a cerealelor ucrainene. Aceasta, în condiţiile în care, de la începutul invaziei ruseşti şi până în prezent, prin portul Constanţa au trecut aproximativ o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.

Panait a declarat pentru Reuters că, per total, în primele şase luni ale anului, 15,25 milioane de tone de cereale au trecut prin portul Constanţa, în creştere cu 24,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cerealele ucrainene au reprezentat 7,5 milioane de tone din cantitatea totală. Comparativ, pe întreaga perioadă a anului 2022, operatorii portuari din România au intermediat 8,6 milioane de tone de cereale din Ucraina.

Viorel Panait, care este şi director general la operatorul portuar Comvex SA, spune că întârzierile apărute în recoltatul cerealelor româneşti, precum şi reticenţa anumitor fermieri români în a-şi vinde producţia la preţuri mici, fac să existe capacităţi disponibile pentru cerealele ucrainene până la mijlocul lunii august.

"Recoltatul în România începe uşor mai târziu decât în Ucraina, ceea ce creează o pauză între cele două recolte, iar unii fermieri români mai păstrează recoltele lor, aşa că vânzările stagnează pentru moment. Asta creează capacităţi logistice disponibile de care Ucraina ar putea profita", a susţinut acesta.

În plus, el a precizat că operatorii de terminale de cereale din portul Constanţa şi-au majorat investiţiile în echipamente şi management pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea operaţională, comparativ cu situaţia de la începutul războiului. Până acum, cantitatea maximă de cereale care a trecut într-un an prin portul Constanţa a fost de 25 de milioane de tone, însă Panait spune că acest vârf va fi depăşit în 2023.

"Este o cursă accelerată şi toată lumea este implicată - statul, autoritatea portuară, operatorii - cu obiectivul de a creşte capacitatea operaţională, vitezele de tranzit şi cantităţile de cereale", a afirmat Panait.

Acesta a dezvăluit că firma Comvex, care anul trecut şi-a dublat capacităţile de descărcare a barjelor, va demara în următoarele opt luni un program de lucrări pentru a-şi creşte capacitatea de stocare a cerealelor cu 25%, până la 250.000 de tone.

La începutul acestei luni, grupul francez de logistică TTS a finalizat preluarea operatorului Decirom SA din portul Constanţa şi a anunţat că va investi 10 milioane de euro pentru a creşte viteza de operare până în 2024.

Viorel Panait a mai spus că unii operatori din portul Constanţa utilizează un sistem digital, care reduce timpul necesar pentru procesarea declaraţiilor vamale până la 30 de minute, de la 48 de ore anterior.

În paralel, Ucraina şi-a majorat capacităţile la porturile sale pe Dunăre, de la Reni şi Izmail, iar acum se poartă discuţii cu operatorii feroviari pentru un nou sistem de reîncărcare la punctul de trecere a frontiere de la Vadul Siret-Dorneşti. "Vorbim de progrese reale", a subliniat el.

Ucraina şi Rusia sunt mari exportatori mondiali de cereale, iar România este unul dintre principalii producători de cereale din UE. Pe de alt parte, România este una dintre cele cinci state membre UE din Europa de Est care se confruntă cu un aflux de cereale ucrainene după invazia rusească, ceea ce a obligat UE să aprobe restricţii temporare conform cărora cerealele ucrainene pot doar să tranziteze cele cinci ţări. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)