Salariul minim net al lucrătorilor din sectorul contrucţiilor se va diminua cu 780 de lei odată cu eliminarea facilităţilor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.

"Odată cu eliminarea acestor facilităţi, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilităţii, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 lei", a explicat Costin.

Ramona Văleanu, de la BNS, a subliniat că, prin acordul făcut cu sectorul de construcţii, facilităţile fiscale trebuie să fie eliminate treptat, între 2025 şi 2028.

"Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR şi aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. Şi acolo spune că facilităţile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 şi 2028. Păi ce încredere poţi să ai în ceva, în nu ştiu, în Guvernul care îţi spune pe gură, a semnat un document şi l-a asumat, l-a dus la aprobare şi peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?", a spus reprezentanta BNS.

Conform datelor prezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor "Familia", de aceste facilităţi fiscale beneficiază circa 550.000 de angajaţi, din care 100.000 în industria producătoare de materiale de construcţii, iar contribuţia la Fondul de pensii este de 5,61 miliarde lei pe an.

Efectele facilităţilor, sunt, potrivit sindicaliştilor: reducerea evaziunii în construcţii; investiţii în dezvoltarea profesională a angajaţilor; creşterea volumului activităţii în construcţii, care a dus la colectarea de taxe mai mari în sector (impozit pe venituri, impozit pe dividende etc); majorarea ponderii sectorului în PIB; încetinirea exodului forţei de muncă către alte ţări din Europa, dar şi readucerea lucrătorilor români acasă.

Dacă facilităţile vor fi eliminate, semnalează sindicaliştii, va încetini creşterea sectorului şi contribuţia sa la PIB, se vor înregistra întârzieri la proiectele prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau vor fi efectuate lucrări de proastă calitate. De asemenea, există riscul reducerii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene cu circa 20%, până în 2030, şi vor creşte cazurile de muncă nedeclarată sau sub-declarată, iar lucrătorii calificaţi vor pleca spre alte ţări din UE etc.

În opinia reprezentanţilor BNS, renunţarea la facilitatea fiscală s-ar putea absorbi prin: negocierea şi încheierea unui contract colectiv de sector şi includerea unui mecanism pentru menţinerea veniturilor salariale nete pentru angajaţii din sector; eliminarea treptată a facilităţii cu respectarea calendarului asumat prin PNRR; ajustarea alocărilor financiare pentru lucrările de investiţii finanţate de stat sau din fonduri europene astfel încât să le permită constructorilor să-şi ajusteze costurile cu personalul; pregătirea unei politici salariale a sectorului pentru următorii ani care să aducă o reechilibrare a salariilor în special în sectorul privat; modificarea legislaţiei achiziţiilor publice şi introducerea de clauze sociale; pregătirea unui pachet de măsuri pentru reducerea muncii la negru şi la gri în sector, inclusiv introducerea cardului lucrătorilor din Construcţii.

Pe de altă parte, preşedintele BNS a subliniat că România nu a avut în ultimii 33 de ani "vreo preocupare" legată de politici publice care să vizeze cetăţenii în vârstă de muncă.

"România este o ţară care n-a avut niciodată în ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al vreunei politici publice vizavi de cetăţenii săi în vârstă de muncă. Când zic acest lucru, preocupare, aici discutăm de la politica de educare, de formare profesională a adulţilor, de salarizare, condiţii de muncă, de migraţie. Habar n-avem, nu ne-a interesat. Şi astăzi decontăm acest dispreţ total faţă de forţa de muncă. Nu există cifre. Dacă întrebaţi astăzi câţi români se duc la muncă sezonieră, la munci agricole, nimeni nu o să vă răspundă, pentru că există acest tip de mişcare liberă în piaţa muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informaţii în timp real despre situaţia cetăţenilor săi în vârstă de muncă. Unde lucrează? Sunt în România? Lucrează afară? Beneficiază de asistenţă socială, sunt în vreun program, ceva? Nu există. N-a existat până acum nimeni care să vrea, mă refer la cei care au guvernat, care să aibă vreo preocupare faţă de salariaţi.(...) Până când a început războiul în Ucraina, eram pe locul doi la nivel planetar, după Siria, la migraţie. Atunci când eram întrebat în reuniune la Bruxelles: ce se întâmplă în ţara voastră, pentru că înţelegem că cei din Siria migrează ca o consecinţă a unui război civil, ce se întâmplă în ţara voastră de migrează ăştia pe capete, pleacă în lumea largă? Şi am spus: un război al clasei politice cu proprii cetăţeni. De care nu îi pasă", a afirmat Dumitru Costin.

Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Federaţia Generală a Sindicatelor "Familia", afiliată la BNS, au organizat miercuri o conferinţă de presă cu privire la intenţia Guvernului României de a elimina facilităţile fiscale acordate sectorului de construcţii.AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO