Taxele, impozitele şi procedurile deficitare din domeniul activităţii de exploatare a resurselor minerale cresc nejustificat preţul materialelor de construcţii, iar 11 dintre acestea ar trebui revizuite sau chiar eliminate, unele fiind duble impuneri, avertizează Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT).

Acestea sunt încasate la bugetul de stat, la cel al U.A.T-urilor şi de către diverse administraţii naţionale, din redevenţa minieră corespunzătoare activităţii de exploatare, 20% mergând la bugetul de stat, 45% la UAT-uri, iar restul de 35% la Consiliile judeţene. Pachetul cu cheltuielile specifice în domeniul agregatelor minerale reprezintă, din totalul cheltuielilor de producţie, 12% la rocile dure şi carbonatice şi 26% pentru nisipuri şi pietrişuri, precizează Camera de comerţ şi Industrie a României (CCIR) printr-un comunicat transmis luni AGERPRES.

"Pe lângă aceste impozite şi taxe, din lipsa unui cadru normativ adecvat şi corelat, producătorii de roci pentru materiale de construcţii se confruntă şi cu proceduri ineficiente de avizare sau pentru autorizare, inclusiv proceduri greoaie şi costisitoare de obţinere a accesului sau a dreptului de folosinţă asupra terenurilor agricole, silvice, necesare activităţilor miniere. Aceleaşi probleme apar şi în momentul în care se pune problema închirierii suprafeţelor de teren corespunzătoare albiilor minore ale râurilor, a schimbării destinaţiei actuale a terenurilor aflate în perimetrele miniere, majoritatea acestora fiind situate în extravilan, în proprietatea privată sau publică a statului, în proprietatea UAT-urilor sau a altor instituţii de stat. În ceea ce priveşte achiziţionarea de trenuri pentru menţinerea sau dezvoltarea capacitaţilor de producţie a rocilor utile, activitatea este efectiv blocată din cauza legislaţiei specifice privind vânzarea terenurilor agricole, aceasta putându-se face numai în situaţia îndeplinirii unor condiţii speciale, pe care operatorii economici cu premise/licenţe de exploatare nu le pot îndeplini. Nu în ultimul rând, conform legislaţiei în vigoare, permisele de exploatare au o valabilitate de numai un an de zile, în condiţiile în care, procedura de obţinere a autorizaţiilor, ulterioară procedurii vizând exploatarea, durează efectiv câteva luni", subliniază comunicatul.

La toate acestea se adaugă şi neconcordanţe în ceea ce priveşte protecţia mediului, între reglementările europene şi felul în care acestea au fost transpuse în reglementările naţionale, în multe cazuri, cerinţele legislaţiei naţionale implicând un timp excesiv de îndelungat pentru procesarea documentaţiei specifice, ceea ce, în mod evident, duce la creşterea costurilor pentru operatori.

În acest context, CCIR şi PATROMAT consideră că revizuirea de către autorităţi a taxelor, impozitelor, redevenţelor şi garanţiilor specifice, precum şi deblocarea aplicării unor prevederi referitoare la achiziţionarea de terenuri pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie de materie primă sau, după caz, introducerea unor prevederi normative referitoare la extinderea/reducerea de perimetre de exploatare, a procedurilor de avizare, vor duce în final la o reducere a preţului la materialele pentru construcţii de minimum 15% şi maximum 25% şi, implicit, la creşterea producţiei interne de agregate minerale.

Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă privind aprobarea şi finanţarea programului naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii - Programul Construct Plus, plecând de la faptul că România importă, în momentul de faţă, materiale de construcţii în valoare de 8,2 miliarde de euro.

În anul 2022, în România a fost produsă o cantitate totală de materie primă de 125 de milioane de tone de roci utile, dintre care: 25 milioane de tone roci dure, 20 de milioane de tone roci carbonatice şi 80 de milioane de tone nisipuri şi pietrişuri, asigurându-se materia primă în principal pentru: 100 milioane de tone de agregate minerale, 9,1 milioane de tone de ciment, 0,9 milioane de tone de BCA, 0,1 milioane de tone de marmură etc.

Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii - PATROMAT, membră a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, s-a înfiinţat în anul 1991, având ca fondatori organizaţiile patronale din domeniul industriei materialelor de construcţii. Federaţia PATROMAT este reprezentanta Patronatului din Industria Cimentului şi altor Produse Minerale (CIROM), Patronatului Producătorilor de Agregate Minerale (PPAM), Patronatului producătorilor de BCA (PROBCA), Patronatului producătorilor de prefabricate (PREFAB), Patronatului producătorilor de marmoră (MARMOROM). AGERPRES/(AS - autor: Andreea Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi,editor online: Ady Ivaşcu)