Bucureşti, 16 iul /Agerpres/ - Reducerea TVA de la 19% la 5% pentru rumeguş, pelete şi brichete din lemn era o măsură necesară, dar sectorul forestier are nevoie de o abordare integrată, nu "pe bucăţi", susţine Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR)

"Din data de 14 iulie 2023, intră în vigoare legea care reduce TVA de la 19% la 5% la comerţul cu trunchiuri de lemn, butuci, vreascuri, ramuri etc., folosite pentru încălzire. Reducerea se aplică şi pentru rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn, dar şi celor sub formă neaglomerată - rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn. De această reducere beneficiază atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, inclusiv şcolile, spitalele, unităţile de asistenţă socială sau dispensarele. Beneficiarii trebuie doar să pună la dispoziţia furnizorilor declaraţii pe propria răspundere că lemnul sau produsele din lemn sunt destinate încălzirii", se menţionează într-un punct de vedere al organizaţiei de profil, transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, modificarea TVA era mai mult decât necesară "în condiţiile în care peste 3 milioane de gospodării din ţară se încălzesc cu lemne de foc sau produse derivate din lemn".

În viziunea ASFOR, măsura era necesară şi pentru echilibrarea comerţului cu aceste produse după reducerea TVA la 5% pentru lemnul de foc, aprobată la sfârşitul anului trecut.

"Nu în ultimul rând, această măsură sprijină fiscalizarea reală a comerţului cu lemn şi produse de lemn pentru încălzire, descurajând specula. Aşa cum am mai spus, forestierii de bună credinţă au reclamat existenţa unor adevărate reţele de distribuţie a lemnului de foc fără nicio formă fiscală. Reducerea TVA este binevenită, dar arată lipsa unei abordări de ansamblu a sectorului forestier. În repetate rânduri, ASFOR a subliniat necesitatea unei abordări complete şi unitare a legiferării sectorului forestier şi de prelucrare primară a lemnului. Această modificare legislativă, care reduce TVA la produsele din lemn folosite pentru încălzire, este rezultatul crizei economice şi energetice în care trăim de câţiva ani. Statul român nu şi-a asumat o viziune şi nu a dezvoltat o strategie de ansamblu care să definească liniile de dezvoltare a sectorului, mai ales în condiţiile în care producem 3,5 - 4% din PIB, avem resursă din belşug şi ţările dezvoltate îşi sprijină tot mai mult economiile naţionale pe lemn", declară Ciprian Muscă, preşedintele ASFOR.

Acesta a adăugat că statele dezvoltate susţin atât managementul durabil al pădurilor, cât şi sectoarele economice în care cresc importanţa şi volumul lemnului folosit, care investesc nu doar în sisteme de monitorizare, ci şi în cercetare şi producţie.

"Am prezentat sute de exemple în acest sens: de la cartiere de case din lemn până la zgârie-norii şi sălile polivalente construite din lemn, de la performanţele din industria celulozei până la bateriile auto din lemn, de la camioanele electrice pentru transportul buştenilor, până la finanţarea corectă a înzestrării sectorului cu utilaje şi echipamente performante şi prietenoase cu mediul, sau o banală lege care să permită evaluarea şi recoltarea resturilor de exploatare din parchete, resturi de exploatare ce se estimează a fi de circa. 2-3 milioane mc/an. Exemplele sunt nesfârşite. Prin documentul de viziune "România Verde în 10 paşi", ASFOR a propus o abordare integrată. Sectorul forestier românesc are capacitatea de a-şi creşte contribuţia la dezvoltarea economiei naţionale şi are maturitatea necesară să participe la elaborarea unei viziuni integrate pentru tot ce înseamnă pădure şi lemn, de la plantarea de puieţi, până la valorificarea superioară a lemnului românesc. ", a punctat Muscă.

Asociaţia Forestierilor din România este organizaţia patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, ce reprezintă, promovează, susţine şi apără interesele economice, juridice şi sociale ale membrilor săi în plan naţional şi internaţional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mihaela Dicu, editor online: Ada Vîlceanu)