Guvernul ne-a invitat să discutăm, ne-a ascultat opiniile, însă se pare că opiniile altor specialişti, mai ales în domeniul macroeconomiei şi în domeniul consultanţei economice primează în faţa argumentelor noastre, a declarat, miercuri, Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

"Cum ştiţi, sunt foarte multe dezbateri pe subiecte legate de construcţii în ultima vreme, nu numai de facilităţi sau se pot privi din mai multe unghiuri. Sunt şi legi care vin să încurajeze dezvoltarea unor producţii suplimentare de materiale de construcţii în România. Se doreşte, pe de o parte, dezvoltarea domeniului, însă pe de altă parte, probabil din considerente macro, se doreşte şi micşorarea sau eliminarea în totalitate a facilităţilor angajaţilor din construcţii. Trebuie să recuperăm doi ani în care, practic, am stat şi am produs foarte puţin, însă dacă ne uităm la cifre în România, acestea au reprezentat motorul esenţial principal pentru ca economia să nu se prăbuşească în perioada pandemiei, chiar şi post-pandemic. În ultimele trei trimestre, de exemplu, fără construcţii, economia românească ar fi intrat în recesiune. Suntem între ciocan şi nicovală, iar această conferinţă de presă are menirea de a trage încă un semnal de alarmă. S-ar putea să fie ultimul înainte de a se lua decizii la nivel guvernamental. Am avut dialog cu Guvernul. Guvernul ne-a invitat să discutăm, ne-a ascultat opiniile, însă se pare că opiniile altor specialişti, mai ales în domeniul macroeconomiei şi în domeniul consultanţei economice primează în faţa argumentelor noastre", a menţionat Erbaşu într-o conferinţă de presă, făcând referire la intenţia autorităţilor de la elimina facilităţile fiscale pentru salariile din construcţii.

Potrivit preşedintelui FPSC, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se arată că aceste facilităţi din construcţii vor fi eliminate treptat, în perioada 2025 - 2028.

"Noi, în paralel, ne-am asumat şi alte lucruri. Suntem singurii care ne-am asumat un salariu minim în domeniu cu 33% mai mare decât salariul minim pe economie - 4.000 lei în loc de 3.000 lei pe lună, care înseamnă taxe în plus şi impozite în plus. Totodată, ne-am asumat să finalizăm nişte contracte de foarte mare anvergură în în termene extrem de scurte, dacă ţinem cont de anvergura lor şi comparăm cu posibilităţile din România, termene care cu atât mai mult nu vor putea fi respectate dacă se întâmplă astfel de schimbări dramatice în legislaţie. În ceea ce ne priveşte, se încearcă stimularea producţiei materialelor. E foarte bine, însă orice schimbare, orice iniţiere a unor legi care să stimuleze producţia de materiale în România va avea efect peste 2-3 ani (...) Când ne vom da seama, va fi prea târziu şi va fi mult mai greu. Din punct de vedere al deficitului, o măsură care nu ţine cont în niciun fel de predictibilitate, de suportabilitate şi nu ţine cont de consecinţele, nu viitoare, nu îndepărtate, ci foarte apropiate, de posibilitatea companiilor de a prelua această această povară. Prin urmare, diminuarea veniturilor va duce la diminuarea numărului de lucrători în şantiere, care oricum nu sunt suficienţi, sunt foarte greu de găsit pentru a satisface cerinţele tuturor şantierelor şi proiectelor din România", a spus Cristian Erbaşu.

Acesta a adăugat că, prin eliminarea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor, statul ar putea încasa "ceva mai mult, nu mult mai mult, însă la anul va încasa mai puţin decât încasează acum". Cel mai grav efect este, potrivit lui Erbaşu, faptul că şantierele se vor restrânge ca dimensiune iar PIB-ul din sector va fi mai scăzut decât potenţialul.

"Însă cel mai grav efect va fi acela că şantierele se vor restrânge ca dimensiune, progresul lor se va diminua dramatic, iar PIB-ul care poate fi creat de domeniul construcţiilor, de investiţiile din construcţii, va fi diminuat sau menţinut la un nivel mult mai scăzut decât ar fi putut să fie. Noi acum suntem undeva la 8% din PIB, dar am fi putut fi, având în vedere bugetele din PNRR şi din fonduri europene şi din alte resurse, la peste 10% şi aşa e normal pentru o ţară în dezvoltare precum România. Însă vom fi obligaţi să rămânem jos. Un PIB care se va face cu oamenii noştri în afară, în Germania, în Franţa, Anglia. Gândiţi-vă doar că un lucrător în construcţii contribuie la PIB-ul României cu o medie de 70.000 euro pe an (...) Vom avea cu 7 miliarde de euro în minus la PIB pe care i-am fi putut face în construcţii. Gândiţi-vă şi aici impozite, TVA şi impozitele acestea care există pe salarii, care vor lipsi, iar o altă problemă majoră va fi proliferarea muncii la negru. Ştim bine că, în general, colectarea este greoaie. Firmele de construcţii s-au luptat cu companiile de samsari, cum le zicem noi, care fură forţă de muncă şi o plătesc la negru. Şi oamenii sunt tentaţi să se ducă pentru un ban în plus... Ni s-a spus că mai mult ca sigur, până în 2025, aşa cum este în PNRR, nu se vor mai face modificări pe acest subiect (eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, n.r.). Din păcate, după numai un an de zile se pune problema înjumătăţirii sau chiar desfiinţării acestor facilităţi, un efect ulterior fiind inevitabil un efect negativ, inevitabil şi imprevizibil", a explicat reprezentantul FPSC.

Recent, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind derularea Programului naţional "Construct Plus", prin care se doreşte echilibrarea balanţei comerciale în acest domeniu, dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în zonele defavorizate, sprijinirea achiziţiei de licenţe, de brevete, stimularea proprietăţii intelectuale, astfel încât şi constructorii români să fie mai implicaţi în partea de cercetare - dezvoltare pe materiale noi.

Suma ce va fi alocată programului pentru acest an este echivalentul în lei a 150 milioane de euro.

În context, în domeniul construcţiilor există facilităţi fiscale valabile până în anul 2028, ce constau în scutirea de impozit pe venit, de la plata contribuţiei la sănătate şi reducerea contribuţiilor la pensii şi muncă. În paralel, în acest domeniu trebuie asigurat un salariu minim brut de 3.000 de lei.

Conform analizelor realizate de către FPSC, după primul an de aplicare a OUG 114/2018, în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din "piaţa neagră") crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior.

De asemenea, în octombrie 2021, s-au înregistrat circa 430.000 de angajaţi în construcţii, faţă de 317.732 angajaţi, în 2018, după cum reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), în timp ce ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut în aceşti trei ani, ajungând la circa 7%.

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) a organizat, miercuri, o conferinţă de presă cu tema "Facilităţile fiscale pentru salariile din construcţii - decizie politică pentru continuarea investiţiilor în România sau pentru a trimite forţa de muncă românească pe şantiere străine". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)